Radu Miruță a fost întrebat despre lecțiile concrete pe care România le-a învățat și despre schimbările efective în apărarea națională, comparând situația din 2022 cu cea actuală, la patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. El a menționat că România discută acum o nouă lege a Apărării în Senat, inițiată cu trei ani în urmă.
„Am observat că există amendamente care actualizează propunerea din legea Apărării Naționale, în funcție de ceea ce se observă pe frontul din Ucraina. Se discută despre utilizarea aeronavelor fără pilot și despre atacuri hibride. Pe front, echipamentele de luptă fac diferența rapid, dar după două săptămâni, și adversarii dezvoltă tehnologie, de la dronele inițial rudimentare la cele care zboară conectate prin fibră optică. Indiferent de cât de bine te pregătești și de strategiile pe care le implementezi, livrarea produselor pe front aduce schimbări. Acolo intervine experiența producătorilor de armament. Totuși, dincolo de aceste tehnologii testate, am observat un lucru remarcabil: unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene. De la acea incursiune rapidă a Rusiei, care a invadat Ucraina, am ajuns în situația în care, după patru ani, Rusia nu a reușit să-și atingă scopurile”, a declarat ministrul Apărării la TVR.
Miruță a subliniat curajul soldaților ucraineni și sprijinul semnificativ din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. „Dincolo de bravura soldaților ucraineni, există un sprijin considerabil din partea țărilor membre ale Uniunii Europene și a Statelor Unite, precum și a altor națiuni care consideră că trebuie să ajute Ucraina. S-a creat o unitate. De asemenea, s-a conștientizat necesitatea sporirii capacităților de producție pe teritoriul național al fiecărei țări”, a adăugat el.
Conform ministrului Apărării, România dispune acum de 21 de proiecte de înzestrare, în cadrul mecanismului SAFE de finanțare, ceea ce reprezintă o schimbare față de situația de anul trecut.
„Gestionarea a 21 de proiecte (…) în termen de patru ani, inclusiv construirea și finalizarea unor fabrici în România, este o sarcină complicată chiar și pentru o companie privată cu un management eficient”, a explicat Miruță.
Când a fost întrebat care dintre aceste proiecte vor fi realizate în România, având în vedere problemele legate de offset-ul în contractele de apărare, Radu Miruță a afirmat că „offset-ul nu a fost o problemă”.
„A fost o problemă de ignoranță politică, care trebuia să bifeze un offset neîndeplinit. Povestea nu este despre ce este scris, ci despre acceptarea faptului că anumite lucruri nu au fost realizate. Din cele 21 de proiecte, există trei categorii: o categorie care se va desfășura complet în România, o categorie care se va realiza parțial în România și o categorie care se va achiziționa de pe raft. Nimeni nu va transfera licențe pentru 5, 6, 7 produse, deoarece acestea sunt foarte costisitoare. Majoritatea sunt localizate în România, ceea ce înseamnă că nu vom cumpăra echipamente vechi de la francezi sau nemți, așa cum s-a tot spus. Este exact invers. Acesta este narativul celor care se bucură de rezistența Rusiei în Ucraina. În România, avem o industrie națională de armament, care este foarte învechită”, a explicat Miruță.
El a adăugat că atunci când a afirmat că la Ministerul Economiei „sunt copaci care cresc în hale în care se făcea producție”, nu a folosit nicio metaforă.
„Este o realitate. La Armata Română, avem militari care doresc echipamente de ultimă generație. Este legitim ca ei să aspire la tehnologie modernă. Totuși, această tehnologie trebuie să fie produsă în fabrici care nu au primit investiții de 30 de ani și unde acum cresc copaci. Mecanismul SAFE a fost gândit ca un instrument prin care să revitalizăm aceste fabrici. Acest lucru se poate realiza, pentru că, să spunem, Armata Română face comanda. România are banii, dar nu dispune de tehnologie pentru toate produsele necesare. Ne îndreptăm către firme care dețin tehnologia și le spunem: doriți, să zicem, 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei? Niciun producător nu va refuza o astfel de sumă. Apoi, discutăm despre cum putem realiza aceasta în România, țintind ca 60-70-80% din producție să se desfășoare aici, conform celor afirmate de Ministerul Economiei. În urma negocierilor, firmele vor propune procente diferite. Asta înseamnă că acolo unde acum cresc copaci, va veni un braț robotizat care va aduce tehnologia de la compania care va produce, într-un parteneriat între industria națională și această firmă”, a concluzionat Miruță.
