Vizita recentă a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a fost clasificată ca o vizită oficială de stat, deși președintele român a avut întâlniri cu omologul său american și a purtat discuții cu înalți oficiali ai administrației de la Washington. Spre deosebire de vizita lui Nicolae Ceaușescu acum 52 de ani, care a fost întâmpinat cu garda de onoare la Casa Albă de Richard Nixon, documentele epocii, descoperite de un reporter Mediafax în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), subliniază diferențele de protocol și context.
Pe parcursul șederii sale în SUA, ambii șefi de stat au evidențiat importanța întăririi relațiilor bilaterale, dezvoltarea relațiilor economice și atragerea de investiții americane în România.
Motivul principal al vizitei la Washington, unde Nicușor Dan a participat ca observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a fost consolidarea parteneriatului cu Statele Unite. „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, a declarat președintele României într-o conferință de presă la Ambasada României în SUA.
Președintele a subliniat că toate eforturile depuse, inclusiv discuțiile tehnice și colaborările anterioare, contribuie la construirea unei relații mature între România și Statele Unite, bazată pe interese reciproce. „În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite teme, și săptămâna viitoare vor fi alții”, a adăugat el.
În contrast, vizita lui Nicolae Ceaușescu în SUA a fost detaliată într-un volum de aproape 200 de pagini, publicat în 1974, intitulat „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceaușescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, digitalizat de CNSAS. Acest volum cuprinde toate etapele vizitei, inclusiv interviuri cu presa internațională, ceremonia de primire la Casa Albă și întâlnirile cu oficialii FMI, ONU și BIRD.
Ceremonia de primire la Casa Albă a fost transmisă în direct de Televiziunea Română, oferind telespectatorilor români ocazia de a urmări acest moment important. „Ziua de marți, 4 decembrie, se înscrie ca un moment remarcabil în evoluția raporturilor româno-americane”, menționează autorii volumului. La sosirea sa, Ceaușescu a fost salutat cu onoruri militare, iar ceremonia a inclus imnurile naționale și o desfășurare solemnă.
Un moment semnificativ al vizitei a fost semnarea acordului de constituire a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice, semnat de Roman Moldovan și Arch Booth. „Această semnare deschide perspective bune de colaborare între întreprinderile românești și cele din Statele Unite”, a declarat Ceaușescu, exprimându-și interesul de a extinde colaborarea economică.
Întâlnirile lui Ceaușescu în SUA au avut un caracter economic pronunțat, incluzând discuții cu magnați precum David Rockefeller, secretarul general al ONU, și alți lideri de frunte ai instituțiilor financiare internaționale. Vizita a fost contextualizată de creșterea fluxurilor comerciale între România și SUA, urmare a relațiilor îmbunătățite în urma vizitei lui Nixon la București.
Ambii președinți au recunoscut evoluția favorabilă a relațiilor economice, exprimându-și hotărârea de a promova cooperarea economică, industrială și tehnică. „Cei doi președinți au remarcat importanța întâlnirilor avute de Ceaușescu cu personalități de conducere din afaceri americane pentru a genera un nou interes în relațiile economice cu România”, se arată în documentele epocii.
Un aspect important a fost și ceremonia în care Elena Ceaușescu a fost distinsă cu diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiștilor, recunoscând contribuțiile sale în domeniul chimiei. Aceasta a fost prima femeie de știință din afara Statelor Unite care a primit această distincție.
Conferința de presă organizată cu 200 de ziariști a fost un alt moment notabil al vizitei, unde Ceaușescu a răspuns la întrebări despre libertatea presei în România. Această vizită a marcat o etapă semnificativă în relațiile româno-americane, care au evoluat de-a lungul timpului.
Ultima vizită oficială a unui șef de stat român în SUA a avut loc în mai 2024, când Klaus Iohannis a discutat cu președintele american Joseph R. Biden Jr. despre situația din Ucraina și întărirea securității în spațiul euro-atlantic. Relațiile diplomatice româno-americane au împlinit 145 de ani în 2025, fiind marcate de evoluții semnificative în istoria comună.
Relațiile diplomatice au început la 14 iunie 1880, fiind întrerupte în 1941 și reluate în 1946. După căderea comunismului, aceste relații s-au îmbunătățit, iar în 1997, cu ocazia vizitei lui Bill Clinton la București, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, care vizează consolidarea cooperării între cele două țări.
