Anual, Spania marchează un moment semnificativ în cercetările dedicate lui Leonardo da Vinci: identificarea, pe 13 februarie 1967, a două manuscrise originale ale artistului și inginerului italian. Aceste documente au fost păstrate în arhive timp de mai bine de un secol fără o catalogare corespunzătoare. Redescoperirea lor a avut un impact major asupra studiilor referitoare la opera lui Leonardo, conform Euronews.
Documentele, cunoscute oficial sub denumirile Codex Madrid I (Mss. 8937) și Codex Madrid II (Mss. 8936), constituie o parte esențială a caietelor de studii științifice elaborate de Leonardo la granița dintre secolele XV și XVI. Descoperirea lor a fost realizată de academicianul american Jules Piccus, care, în timpul verificării inventarelor Bibliotecii Naționale a Spaniei, a examinat volumele clasificate incomplet și a recunoscut valoarea excepțională a acestor scrieri.
Dezvăluirea acestor manuscrise în 1967 a avut un răsunet considerabil la nivel global, contribuind semnificativ la îmbogățirea totalității operelor științifice atribuite lui Leonardo.
Conform informațiilor oferite de Biblioteca Națională a Spaniei, Codexele cuprind sute de pagini ilustrate și note detaliate. Subiectele abordate includ principii de mecanică, ingineria transmiterii mișcării, sisteme complexe de angrenaje și mașini hidraulice, precum și geometrie și proiecte de fortificații.
- Codex Madrid I: Acest codex, care datează predominant din deceniul 1490, este considerat un studiu fundamental al lui Leonardo în domeniul mecanicii. El conține investigații detaliate despre diverse mecanisme și modalitățile prin care mișcarea este transferată între elementele componente.
- Codex Madrid II: Redactat într-o perioadă ulterioară, acest al doilea codex reunește cercetări semnificative în domeniile ingineriei civile și militare, schițe de sisteme hidraulice și analize topografice.
Codice Leonardo da Vinci. Sursa foto: X/Ministerio de Cultura
În contrast cu capodoperele sale artistice, aceste caiete nu doar că dezvăluie concluziile lui Leonardo, ci și întreg parcursul său intelectual. Aici se regăsesc calcule minuțioase, schițe detaliate, formulări de ipoteze și corecții, ilustând pe deplin abordarea sa metodică și experimentală.
Manuscrisele au ajuns în Spania în secolul al XVI-lea, fiind aduse de sculptorul Pompeo Leoni, care a colecționat o parte din scrierile lui Leonardo după dispariția acestuia. De-a lungul timpului, ele au făcut parte din colecția regală, ajungând în cele din urmă în custodia Bibliotecii Naționale. Cu toate acestea, din cauza reorganizărilor interne și a deficiențelor de catalogare, documentele au rămas neidentificate în depozite timp de mai bine de o sută de ani.
Biblioteca Națională a Spaniei a demarat un proiect major de digitalizare a Codicelor Madrid în 2012, culminând cu lansarea unei versiuni online interactive. Această acțiune a facilitat accesul la aceste surse primare esențiale pentru specialiști și entuziaști din întreaga lume. Instituția subliniază că aceste manuscrise constituie unele dintre cele mai valoroase elemente ale moștenirii documentare renascentiste păstrate pe teritoriul Spaniei.
Peste cincizeci de ani au trecut de la reapariția lor. Codexele Madrid I și II continuă să ofere o imagine elocventă a metodei prin care Leonardo da Vinci observa cu atenție, realiza experimente și căuta să înțeleagă funcționarea universului. Dincolo de percepția obișnuită a artistului genial, aceste însemnări dezvăluie un om de știință extrem de riguroasă, captiv în detalii și în mecanismele interne ale fenomenelor, o latură esențială pentru o înțelegere completă a unuia dintre cei mai influenți intelectuali ai epocii Renașterii.
