Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a participat recent la o discuție în grup alături de senatoarea americană Lindsey Graham, pe tema „Următorul capitol al Iranului”, conform informațiilor furnizate de POLITICO.
Discuția a fost centrată pe recentele proteste de masă din Iran, unde s-a analizat răspunsul unit al Uniunii Europene la această problemă de politică externă.
Metsola a subliniat importanța desemnării Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice ca organizație teroristă, afirmând că „aveam nevoie ca guvernele UE să le accepte pe toate cele 27. Nu credeam că se va întâmpla asta acum câteva săptămâni, dar s-a întâmplat”.
În continuarea discuției, ea a menționat că, în ciuda unor neînțelegeri, Iranul rămâne un subiect pe care Europa și SUA îl abordează din aceeași perspectivă, adresându-se lui Graham cu afirmația „veți găsi o aliniere deplină”.
În altă parte, președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat necesitatea ca Europa să demonstreze un angajament ferm în apărarea intereselor sale, criticând politica comercială și externă a SUA. În discursul său, el a declarat: „Dacă vrem să fim luați în serios pe continentul european și dincolo de acesta, trebuie să arătăm lumii angajamentul nostru ferm de a ne apăra propriile interese.”
Macron a subliniat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat și necesitatea de a elimina tarifele nejustificate și de a refuza revendicările nejustificate asupra teritoriului european.
Președintele Franței a discutat, de asemenea, despre necesitatea unor proiecte comune de apărare, avertizând că soluțiile naționale ar putea „să ne irosească banii și timpul” și ar fi „o greșeală uriașă”. El a evidențiat importanța programului SAFE pentru consolidarea industriilor de apărare europene.
Referitor la conflictul din Ucraina, Macron a insistat că Europa „trebuie să facă parte din conversație”, considerând războiul ca fiind un test al credibilității europene. El a menționat că Uniunea Europeană a devenit principalul susținător financiar al Kievului și a impus sancțiuni împotriva Rusiei într-un ritm rapid.
Macron a adăugat că orice pace viitoare nu poate presupune cedarea cerințelor Rusiei, subliniind că Moscova este din ce în ce mai izolată și dependentă economic de China.
Într-un mesaj de speranță și determinare, Macron a spus că Europa este „inherently puternică și poate fi făcută și mai puternică” și a criticat percepția negativă asupra Uniunii Europene, care este adesea considerată „o construcție îmbătrânită, lentă, fragmentată”.
La Conferința de Securitate de la München, președintele Franței a anunțat că va susține un discurs, abordând teme legate de securitate internațională.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a transmis informații despre stadiul discuțiilor cu Rusia pentru încetarea invaziei, confirmând că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Geneva. El a subliniat că, în afara planului de pace de 20 de puncte, există încă dezacorduri în legătură cu trei puncte din listă.
În altă ordine de idei, președintele Volodimir Zelenski a avut o întâlnire cu Reza Pahlavi, o figură a opoziției iraniene, discutând despre consolidarea sancțiunilor împotriva regimului iranian.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a subliniat dificultățile războiului cognitiv, caracterizându-l ca fiind „dificil de observat” și având un impact semnificativ asupra societății.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a reafirmat angajamentul Uniunii Europene față de Ucraina, subliniind importanța sprijinului militar și financiar și planurile de integrare a Ucrainei în UE.
Lista invitaților la întâlnirea pe tema Ucrainei a inclus lideri din diverse țări europene, precum Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski.
La conferință, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat dur administrația Trump, numind-o „cel mai distructiv președinte” din istoria SUA.
În același timp, liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a purtat discuții cu alți lideri europeni în contextul campaniei electorale din Ungaria.
Președintele finlandez, Alexander Stubb, a pledat pentru o nouă atitudine europeană bazată pe valori, subliniind importanța realismului în politica externă.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat că Alianța va fi condusă mai mult de Europa, menționând totodată necesitatea unei prezențe puternice a Statelor Unite.
Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a afirmat că SUA sunt angajate în apărarea europeană, dar a subliniat că europenii trebuie să devină mai autosuficienți în ceea ce privește apărarea.
Conferința de Securitate de la München, desfășurată între 13 și 15 februarie, a reunit lideri mondiali pentru a discuta subiecte de importanță majoră, inclusiv viitorul alianței transatlantice și eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.
Cancelarul german Friedrich Merz a evidențiat instabilitatea ordinii internaționale, subliniind că Europa trebuie să fie mai unită pentru a face față provocărilor actuale.
În concluzie, Merz a avertizat că războiul din Ucraina se va încheia doar când Rusia va fi „epuizată” și a subliniat importanța unei Europe mai puternice în fața provocărilor internaționale.
