În cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au avut ocazia să se adreseze primarilor. Bolojan a subliniat necesitatea limitării transferurilor și a eficienței, în timp ce Grindeanu a cerut „mai mult respect” și suport concret pentru primari, dezavând stigmatizarea acestora în dezbaterile publice.
Bolojan a avertizat că „nu va mai putea fi așa cum eram obișnuiți”, menționând deficitele mari și capacitatea scăzută a Guvernului de a crește finanțările către primării. El a propus două opțiuni pentru viitor: fie se va demonstra performanță și eficiență în actuala structură, fie va fi necesară o reformă administrativă până în 2028, care ar putea implica comasări și reduceri de comune. Premierul a sugerat și ajustarea impozitelor locale ca soluție pentru creșterea veniturilor, asigurând că fondurile colectate vor rămâne la autoritățile locale.
Grindeanu, pe de altă parte, a solicitat un „exercițiu de sinceritate” și a condamnat atacurile generale la adresa primarilor, pe care le-a caracterizat ca fiind „diabolizare” și „populism ieftin”. El a subliniat importanța integrității și a stopării risipei, accentuând că efortul de reducere a cheltuielilor nu poate cădea doar pe umerii administrațiilor locale, iar investițiile în comune trebuie să continue, inclusiv programele de dezvoltare și proiectele în desfășurare legate de PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 10 februarie 2026, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, că participarea sa reprezintă „o chestiune de respect”, invocând experiența sa în administrația locală. El a subliniat că perioada următoare va aduce constrângeri bugetare și decizii dificile, având în vedere deficitele „foarte mari” pe care guvernele s-au angajat să le corecteze.
Bolojan a subliniat că nu trebuie să ne așteptăm la majorări semnificative ale transferurilor de la bugetul de stat către administrațiile locale, precizând că, indiferent de cine va fi premier și de coaliția de guvernare, capacitatea Guvernului de a crește transferurile este scăzută. El a afirmat că aproximativ 80% din banii utilizați de administrația locală provin din transferuri, comparativ cu o medie de 50% în Uniunea Europeană.
Premierul a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor derulate prin primării, menționând că aproape jumătate din investițiile din România sunt realizate de autoritățile locale, un procent dublu față de cel din Uniunea Europeană.
Bolojan a prezentat două scenarii pentru viitorul administrației publice locale: fie autoritățile locale demonstrează că pot fi mai performante și eficiente în structurile actuale, fie se va ajunge la o reformă administrativă în 2028, care va implica reduceri de comune și comasări. El a subliniat că schimbarea nu poate fi impusă din București, ci trebuie realizată prin fiecare primar, prezentând un „pachet pentru administrație” care urmează să fie adoptat în curând.
Un alt subiect important abordat de premier a fost cel al impozitelor locale. Bolojan a afirmat că nu se mai poate menține nivelul actual al acestora, argumentând că veniturile din taxele locale sunt de aproximativ 0,55% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 1,8%. Deși a recunoscut că nimeni nu este încântat să plătească mai mult, a afirmat că autoritățile trebuie să explice populației necesitatea acestor măsuri.
El a menționat că, în 2026, taxele vor fi considerate „taxe de tranziție”, urmând ca din 2027 să fie raportate la „prețul de piață” stabilit de Ministerul Finanțelor, asigurându-se că procentul va rămâne la autoritățile locale, astfel încât nivelul acestora să fie similar cu cel din anul precedent.
Bolojan a subliniat că există diferențe semnificative între localități în ceea ce privește economia și veniturile pe cap de locuitor, menționând că reședințele de județ au venituri mai mari decât comunele mici, care se confruntă cu probleme. Așa cum a menționat, discursul său a venit după intervenția liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut sprijin pentru administrațiile locale și a respins ideea înghețării investițiilor, într-un context de tensiuni publice în coaliție.
Grindeanu a fost primul lider care a vorbit, solicitând „un exercițiu de sinceritate” și criticând „diabolizarea” primarilor, afirmând că dezbaterea publică transformă administrația locală într-o țintă colectivă. El a subliniat că, dacă cineva nu provine dintr-o localitate cu bugete mari, este perceput ca incapabil, acuzând „populism ieftin” și „lene morală și intelectuală”.
Liderul PSD a insistat că administrația locală nu se poate face cu lozinci, ci prin muncă, menționând că aleșii locali vin frecvent la București nu pentru privilegii, ci pentru a aduce resurse esențiale precum apă și gaze. De asemenea, a subliniat că sprijinul trebuie să fie reciproc, subliniind că integritatea și utilizarea corectă a banului public nu ar trebui să fie opționale.
Grindeanu a criticat tăierile „paușale” care ar putea conduce la costuri mai mari prin externalizare, subliniind că nu ar trebui să fie o „reformă” să dai oameni afară, ci măsuri adecvate în zonele cu supraîncărcare. El a menționat că pachetul de măsuri a fost stabilit cu câteva luni în urmă și va continua, dar în condiții corecte, vizând atât administrația publică centrală, cât și pe cea locală.
Un aspect central al discursului său a fost asigurarea că fondurile pentru comune nu vor fi afectate. „Nimeni nu se va atinge de fondurile destinate comunelor”, a afirmat Grindeanu, subliniind că înghețarea investițiilor ar echivala cu un „sabotaj economic și social”. De asemenea, a solicitat continuarea investițiilor prin PNDL și Programul Anghel Saligny, precum și plata la zi a facturilor.
Grindeanu a subliniat că toți banii proveniți din taxele și impozitele locale trebuie să rămână la autoritățile locale și să fie reinvestiți, avertizând că un buget care nu ia în considerare autoritățile locale va fi greu de susținut în Parlament.
Apariția comună a celor doi lideri se desfășoară pe fondul unor critici publice recente împotriva premierului Bolojan, venite din partea mai multor lideri PSD, inclusiv Claudiu Mandat, Lia Olguța Vasilescu, Marius Budăi, Mihai Fifor, Adrian Câciu și Daniel Zamfir. În interiorul PSD, există divergențe de opinie cu privire la continuarea guvernării, unii cerând ieșirea de la guvernare pentru a limita pierderile de voturi către AUR, în timp ce alții susțin păstrarea coaliției, dar cu un alt premier din PNL.
