Orban a declarat că miza nu constă doar în schimbarea administrației, ci în direcția în care se îndreaptă Ungaria: dacă va rămâne pe calea națională sau va adopta un sistem „bazat pe Bruxelles”, care, odată acceptat, ar fi extrem de greu de schimbat ulterior, conform The Budapest Times.
Premierul a acuzat opoziția internă, susținând că aceasta nu poate fi înțeleasă exclusiv în termenii maghiari, ci că în spatele ei se află interese externe puternice. A oferit ca exemplu acorduri prin care jurnaliștii care colaborează cu opoziția ar primi finanțări sub pretextul unor activități educaționale:
„Pot arăta cine primește câte sute de milioane de forinți de la Bruxelles,” a afirmat el, sugerând că, deși aceste scheme pot părea legale, „logica e simplă: banii de la Bruxelles curg către actori care lucrează împotriva guvernului ungar”, a declarat acesta.
Orban a adăugat că implicarea externă nu se limitează la Bruxelles, afirmând că și Kyiv a intervenit în campanie, oferind servicii IT „de mare valoare” pentru Partidul Tisza, servicii pe care, în opinia sa, nu le-ar fi plătit, constituind „mecanismele cunoscute de influență politică”.
Într-un moment retoric, Orban a declarat că problema reală „nu mai este dacă mâncăm opoziția la micul dejun, ci dacă-i putem mânca pe cei din spatele opoziției la cină.”
El a plasat discursul în context istoric, amintind de perioada schimbării de regim, când „Occidentul părea un model incontestabil”, iar libertatea și nivelul de trai păreau să confirme supremația Vestului. Astăzi, în opinia sa, „Occidentul nu mai este un model, Europa este în declin, iar Uniunea Europeană reprezintă cenzură, presiune pentru a intra în război, bani trimiși în Ucraina și interferențe în viața națională”.
De asemenea, Orban a afirmat că nu mai există un model extern pe care Ungaria să îl copieze: „Trebuie să deducem ce trebuie făcut din interesul național ungar… întrebarea nu mai este Est sau Vest, ci cum pot maghiarii să trăiască bine și să se simtă acasă în propria lor țară.”
În acest context, el a descris propunerea opoziției ca pe o importare a sistemului de la Bruxelles în Ungaria, neglijând aspectele naționale: „Când ei vorbesc despre schimbarea sistemului, acesta este, de fapt, sensul.”
Orban a avertizat că Bruxelles ar dori să slăbească capacitatea statelor membre de a bloca decizii privind finanțarea Ucrainei, extinderea UE sau politica de război, iar Ungaria trebuie să învețe „să spună nu Bruxelles-ului” și să nu trimită reprezentanți care să aducă acel sistem acasă.
Referitor la război, premierul a fost clar, afirmând că Ungaria poate rămâne în afara conflictului doar dacă există un sprijin național puternic pentru pace. El a subliniat că voința populară se exprimă prin petiții, presiuni publice și semnale constante că problema nu este doar un conflict între Budapesta și Bruxelles, ci o cerere clară din partea societății ungare.
În ceea ce privește campania electorală, Orban a asigurat că rezultatul va fi decis de munca efectivă din ultimele două săptămâni ale campaniei: trebuie să se bată la fiecare ușă, fiecare conversație trebuie purtată și, dacă este necesar, fiecare dezbatere acceptată.
În opinia sa, dacă acest efort este depus, Ungaria poate obține ceea ce își dorește și se poate feri de ceea ce îi este frică: țara nu va fi nevoită să își trimită resursele, copiii sau nepoții într-un război, ci se va pregăti pentru „construcție pașnică.”
