Mesajul „folosiți antibiotice responsabil” este omniprezent în cabinetele medicale. Cu toate acestea, rezistența bacteriană continuă să crească într-un ritm alarmant, iar o parte din responsabilitate revine modului în care sunt prescrise aceste medicamente, conform unei analize realizate de The Conversation.
Problema nu este generată doar de pacienți, care pot întrerupe tratamentele sau recurge la automedicație, ci și de sistemele medicale. Antibioticele sunt adesea prescrise fără o justificare solidă sau fără dovezi științifice clare, iar în domeniul stomatologic, situația este deosebit de complexă.
Un studiu care a evaluat ghidurile internaționale privind prescrierea antibioticelor în afecțiunile orale a scos la iveală o concluzie îngrijorătoare: multe țări nu dispun de reguli clare pentru stomatologi, iar acolo unde acestea există, calitatea variază semnificativ.
În total, doar nouă țări au ghiduri dedicate stomatologiei, iar dintre acestea, doar 10 sunt considerate cu adevărat fiabile. Unele dintre recomandări sunt catalogate drept „nerecomandate” din cauza lipsei de rigurozitate științifică. Țări precum Belgia, Spania, Scoția și Regatul Unit se disting prin ghiduri bine structurate, oferind stomatologilor instrumente clare pentru luarea deciziilor clinice.
Pe de altă parte, există un consens relativ larg în ceea ce privește amoxicilina (un derivat al penicilinei), care este considerată prima opțiune pentru majoritatea infecțiilor dentare. Aceasta rămâne cel mai frecvent antibiotic prescris de stomatologi, iar durata tratamentului este, în general, similară în diverse ghiduri.
Provocările apar însă în cazul pacienților alergici la penicilină, pentru care recomandările variază drastic de la o țară la alta. Unele țări sugerează metronidazol, în timp ce altele indică azitromicină, clindamicină, cefalosporine sau doxiciclină. Aceste discrepanțe nu sunt susținute de dovezi solide și pot conduce la tratamente inegale, crescând riscul de rezistență antimicrobiană.
Autorii studiului subliniază că ghidurile actuale pot fi îmbunătățite în trei domenii esențiale: calitatea dovezilor științifice, claritatea recomandărilor și aplicabilitatea practică în cabinet. Fără surse oficiale clare, există riscul ca unii medici să se bazeze pe informații din surse comerciale, unde interesele economice pot influența deciziile medicale.
Impactul acestei probleme este deja palpabil. În Europa, aproximativ 100 de persoane decedează zilnic din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Experții avertizează că, fără măsuri coordonate și ghiduri medicale de calitate, situația se va deteriora.
Reducerea consumului inutil de antibiotice nu mai este o opțiune. Pentru a realiza acest obiectiv, stomatologii, la fel ca toți profesioniștii din domeniul sănătății, au nevoie de recomandări clare, actualizate și ușor de aplicat, pentru a trata corect pacienții fără a contribui la criza globală de rezistență bacteriană.
