Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni, 26 ianuarie 2026, un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București, din ianuarie 1941.
Mesajul a fost prezentat în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Templul Coral din București.
În discursul său, președintele a subliniat importanța memoriei istorice ca bază a libertății, demnității umane și apărării drepturilor fundamentale, într-un climat internațional caracterizat de conflicte, radicalizare și erodarea încrederii sociale.
Textul mesajului președintelui:
„Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este dedicată memoriei și reflecției asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității. Este ziua în care omenirea își amintește de suferința imposibil de cuprins în cuvinte a semenilor. Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale șase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viață de către ideologia totalitară a urii. La 27 ianuarie 1945, odată cu eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau, istoria a fost confruntată cu chipul odios al totalitarismului nazist, arătându-ne prăbușirea pe care discursul antisemit a provocat-o în inima Europei civilizate. Această comemorare ne amintește, într-un mod dureros, cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea umană și garantarea drepturilor fundamentale, precum și importanța de a le apăra cu orice preț.”
„Istoria ne cheamă astăzi să o revizităm pentru a-i înțelege mai bine lecțiile, nu ca un exercițiu abstract, ci ca o datorie de conștiință. Comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune. Noile generații nu mai au răbdarea de a aprofunda trecutul, în timp ce suferința umană capătă din nou amploare, pe fondul conflictelor, al crizelor globale și al erodării încrederii.”
„Anul acesta se împlinesc 81 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la încetarea Holocaustului. În aceste ultime opt decenii s-au născut generații care au încercat să înțeleagă tragedia unui genocid planificat și să răspundă întrebărilor pe care le ridică și astăzi. Cum a fost posibil un asemenea abis moral în Europa secolului XX și ce trebuie să facem pentru a ne asigura că o asemenea tragedie să nu se mai repete niciodată? Sunt două interogații esențiale între care se desfășoară un întreg parcurs care ne-a dus de la război la pace, de la o lume profund divizată la o Europă unită, construită sub semnul democrației, al demnității recâștigate și al speranței.”
„România continuă pe acest drum alături de națiunile europene, participând la efortul de conștientizare a tragediei Holocaustului prin educarea tinerilor și condamnarea mișcărilor extremiste, a tentativelor de denigrare a Holocaustului și de rescriere falsă a istoriei.”
„Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Astăzi, cunoscând amploarea acelor tragedii, avem capacitatea de a discerne și de a sancționa, legal, reactivarea unor simboluri, gesturi, fapte și ideologii răspunzătoare de moartea atâtor oameni nevinovați. Rememorând fiecare dintre acele vieți sacrificate, înțelegem mai profund fragilitatea umană și cât de mare este prețul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenți și de a nu mai accepta ceea ce Hannah Arendt atât de bine a definit a fi „banalitatea răului”!”
„Odată cu momentul de comemorare a victimelor lagărelor naziste și ale Pogromului legionar antievreiesc din București din ianuarie 1941, aducem un omagiu supraviețuitorilor și, în același timp, suntem solidari cu cei care luptă pentru a păstra vie lecția libertății, rezistența în fața persecuțiilor și a morții, datoria de a asuma, în numele înțelepciunii și al iertării, această rană a umanității noastre.”
„Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea. „Să ne amintim”, spune rugăciunea evreiască. „Niciodată din nou” afirmă conștiința noastră, a celor care refuzăm să uităm suferința semenilor – nu doar a evreilor, ci a întregii umanități. Păstrarea memoriei acelor tragedii devine astfel o formă a dreptății, prin care adevărul despre ceea ce s-a întâmplat este cunoscut și transmis mai departe, cu credința într-o lume mai bună, guvernată de pace, curaj și adevăr.”
„Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată!”
