Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor semnificative care au loc la nivel global.
Acesta a criticat absența unei direcții clare în politica externă a țării, subliniind că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”.
Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR a discutat despre opțiunile României „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja este evident că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat clar rescrierea ordinii mondiale”.
Kelemen Hunor a afirmat că primul pas necesar este abandonarea iluziilor.
„În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna dictată de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi, nimeni nu poate prezice cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta.
În opinia sa, România nu beneficiază de pe urma pasivității, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu constituie o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”.
Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității actuale în România este crucială pentru a evita riscuri majore.
„Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita o situaţie în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a mai menționat că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el.
Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate.”
Din punct de vedere politic, liderul UDMR consideră că România se află într-o poziție slabă.
„România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă.”
Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le considere în ceea ce privește relațiile externe.
„Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă.”
„Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a adăugat Kelemen.
