Conform unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să fie trimise sâmbătă în capitalele europene, iar reacțiile guvernelor au fost în general prudente. Ungaria a fost singura țară care a acceptat fără ezitare, premierul Viktor Orbán anunțând pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației.
În contrast, alte guverne au evitat să facă declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, întrebări privind impactul asupra ONU. Un diplomat a caracterizat planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați din vest au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația adresată de președintele Trump pentru „Consiliul pentru Pace”. Lazurca a detaliat poziția președintelui Nicușor Dan.
El a menționat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu doar invitația, ci și substanța inițiativei președintelui Trump.”
Întrebat dacă România ia în considerare plata unui miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau dacă ar putea decide să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României este o responsabilitate care nu îmi aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României.”
Referitor la ce anume analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu doar detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și modul în care echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate.”
Lazurca a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care momentan nu o înțelegem în ultimele ei consecințe.”
Când a fost întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială.”
Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, având perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”.
Casa Albă a declarat, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate.”
Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu conferă ONU un rol clar în viitorul enclavei.
În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care urmează să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Potrivit informațiilor, numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri urmează să fie comunicați în săptămânile următoare.
Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a preciza dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu.
În Canada, premierul Mark Carney a afirmat că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție.
Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a subliniat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, menționând totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată.” Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului instituției ar putea conduce la „vremuri foarte, foarte întunecate.”
