Dezbaterile recente s-au concentrat pe proiectul de ordonanță de urgență care vizează înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, precum și modificarea și completarea unor reglementări din acest domeniu.
Consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, a afirmat: ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an.”
Vătăjelu a adăugat că se propun soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine, astfel încât toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să demonstreze profesionalism și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorilor străini. El a subliniat că este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, precum și traficul de persoane, în conformitate cu obligațiile constituționale, europene și internaționale.
În cadrul dezbaterii au fost discutate propuneri referitoare la următoarele aspecte ale proiectului:
- Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, cunoscută sub denumirea .
- Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, care va fi aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS, precum și a consultărilor cu partenerii sociali. Aceste consultări vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor.
- O altă modificare analizată se referă la instituirea unui depozit financiar, un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale.
- Dezbaterile au inclus și standardizarea contactelor, inclusiv între agențiile de plasare și angajatori, precum și a contractului de plasare, care va fi redactat atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Contractul de muncă încheiat între angajator și lucrătorul străin va fi, de asemenea, standardizat.
- O altă propunere discutată vizează interzicerea solicitării de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători, acestea urmând să fie suportate de angajatori, conform standardelor Organizației Internaționale a Muncii și OCDE.
Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor furnizate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul muncitorilor străini a crescut semnificativ, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, la 100.000 de muncitori în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
