Noul centru, operativ din ianuarie, va funcționa împreună cu o instalație similară din Rzeszów, Polonia, în contextul dezvoltării infrastructurii militare a NATO în regiunile înconjurătoare Ucrainei, conform informațiilor publicate de .
În paralel, baza militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va întări prezența alianței în Marea Neagră, zonă tradițional dominată de Rusia. Această bază va avea capacitatea de a găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând angajamentul strategic al Bucureștiului ca membru activ al NATO.
Extinderea capacităților de apărare ale României este o reacție la noua abordare a Washingtonului privind securitatea europeană, care impune națiunilor europene responsabilități mai mari în ceea ce privește propria apărare, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional. În luna octombrie, SUA a anunțat retragerea a aproximativ 700 de militari din România, însă alți 1.000 au rămas în continuare.
Strategia militară ambițioasă a României, deși nu se compară în amploare cu programul de înarmare al Poloniei, este totuși semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, spre exemplu, va deveni cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o majorare a bugetului ministerului său pentru 2026, în contextul deteriorării situației de securitate din regiune, având în vedere că România a fost supusă în mod regulat incursiunilor cu rachete și drone rusești. El a propus o alocare de 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Totuși, România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face ca orice creștere să fie parte dintr-un proces atent de echilibrare fiscală.
Coridorul Dunării a devenit un element crucial pentru România, integrând-o în infrastructura strategică mai largă a NATO și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea acestuia, ce folosește porturi aflate de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Această rută a devenit esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene.
După invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, facilitând exportul a peste 193 de milioane de tone de bunuri ucrainene. Această amploare subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea acționând ca un canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia.
În contextul războiului hibrid purtat de Moscova, care vizează slăbirea alianței atlantice, și al incursiunilor în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a generat nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului.
Totuși, Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Aceste mișcări reflectă tendința SUA de a se retrage treptat și de a încuraja NATO-ul european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Înființarea noii facilități va spori capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO.
Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.
