Conform informațiilor furnizate de Guvern, România colecta doar 0,55% din PIB prin impozitele pe proprietate, în timp ce media Uniunii Europene se ridică la 1,85%. De asemenea, s-au observat discrepanțe semnificative între diverse localități, iar aproximativ o treime din impozite nu erau încasate.
Executivul subliniază că măsurile incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fuseseră amânate în repetate rânduri. Această întârziere risca blocarea unor tranșe esențiale de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru și cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul emis de Guvern se menționează că adoptarea actelor normative la finalul anului a restrâns calendarul de implementare. Drept urmare, autoritățile locale au avut un timp foarte limitat pentru a actualiza sistemele și a decide noile cote. Acest lucru explică dificultățile întâmpinate în primele zile ale anului, incluzând erori în deciziile de impunere, diferențe între localități și defecțiuni pe platforma ghișeul punct ro. Oficialii afirmă că sistemele sunt acum actualizate treptat și că disfuncționalitățile vor fi remediate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (de peste 100 de ani);
- 30% pentru clădiri între 50 și 100 de ani;
- 10% pentru clădiri între 30 și 50 de ani;
- plus o reducere suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Prin urmare, o clădire care anterior beneficia de reduceri semnificative ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere de aproximativ 70% peste nivelul mediu.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
- valori de referință actualizate pentru baza impozabilă;
- o bază de calcul recalibrată conform realității economice.
3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale.
„Toți banii rămân la bugetele locale”
În ceea ce privește impactul bugetar, Guvernul preconizează încasări suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% față de anul anterior. Toate sumele vor fi păstrate la bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și a crescut cu aproximativ 70%. Scăderile aplicate până acum clădirilor vechi au fost eliminate, iar administrațiile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2%, în funcție de deciziile proprii. În anumite cazuri, impactul cumulativ poate depăși creșterea medie menționată, în special acolo unde cotele locale erau minime.
Măsurile au fost adoptate de Guvern pentru a ridica condiționalitățile macroeconomice și a valida jaloanele, dar intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale ulterioare.
Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, prin scurtarea termenelor de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat probleme în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul ale deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru a remedia aceste disfuncționalități, conform documentului emis.
În ceea ce privește autoturismele, sistemul rămâne legat de cilindree, dar valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi vor plăti taxe mai mari, în timp ce cele cu emisii reduse vor avea creșteri moderate. Pentru mașinile hibride, bonificațiile se aplică doar dacă emisiile sunt sub 50 de grame de CO₂ pe kilometru, conform cerințelor Comisiei Europene.
Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea se bazează pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind în conformitate cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
Astfel, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, vizând internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără a introduce o taxă nouă și fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibride, comentariile Comisiei au clarificat că diferențierea bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, conform Comisiei, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci este necesar ca emisiile să fie sub 50 g/km CO₂.
Guvernul afirmă că această reformă întărește autonomia locală, aduce mai multe resurse în comunități și îndeplinește angajamentele asumate cu Uniunea Europeană.
Totuși, Guvernul pare că nu a realizat încă că, deși România se află printre țările cu un nivel scăzut al impozitării, diferența semnificativă este susținută și justificată de venitul mediu din țările cu impozitare mai ridicată, precum Franța, Spania, Grecia, Olanda, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri net superioare).
De asemenea, Germania are o pondere semnificativ mai mică, de 1%, în comparație cu 3,7%, 3,2%, 2,5%, sau 2,7% cum au țările menționate anterior.
