Protestul a constituit o primă testare a capacității Prințului Moștenitor Reza Pahlavi de a influența opinia publicului iranian. Este important de menționat că tatăl său, ultimul șah al Iranului, a părăsit țara înainte de Revoluția Islamică din 1979, conform informațiilor furnizate de AP.
Demonstrațiile au fost marcate de scandări de susținere a fostului șah, un gest care, în trecut, ar fi putut atrage condamnări severe, dar care acum subliniază furia ce stă la baza protestelor cauzate de criza economică din Iran.
Prințul Moștenitor a chemat la demonstrații în zilele de joi și vineri, iar cartierele din Teheran au răspuns apelului, umplându-se de scandări, conform martorilor. Printre mesajele strigate s-au numărat „Moarte dictatorului!”, referitor la liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și „Moarte Republicii Islamice!”.
Alți protestatari l-au menționat pe monarh, strigând: „Aceasta este ultima bătălie! Pahlavi se va întoarce!”. Mii de persoane au fost observate pe străzi.
Într-un mesaj adresat protestatarilor, Prințul Moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil, a mulțumit președintelui Trump pentru reafirmarea angajamentului de a trasa regimul iranian la răspundere. Aceasta s-a întâmplat în contextul în care milioane de iranieni își exprimă dorința de libertate, în timp ce guvernul a decis să întrerupă toate liniile de comunicare.
„Milioane de iranieni și-au cerut libertatea în această seară. Ca răspuns, regimul din Iran a întrerupt toate liniile de comunicații. A închis internetul și a oprit liniile telefonice fixe. Ar putea chiar încerca să bruieze semnalele satelitului. Îi mulțumesc liderului lumii libere, președintele Trump, pentru că și-a reiterat promisiunea de a trasa regimul la răspundere. Este timpul ca și alții, inclusiv liderii europeni, să-i urmeze exemplul, să rupă tăcerea și să acționeze mai decisiv în sprijinul poporului iranian.”, a postat Pahlavi pe rețeaua X.
„Îi îndemn să folosească toate resursele tehnice, financiare și diplomatice disponibile pentru a restabili comunicarea cu poporul iranian, astfel încât vocea și voința lor să poată fi auzite și văzute. Nu permiteți ca vocile compatrioților mei curajoși să fie reduse la tăcere”, a adăugat el.
O înregistrare video realizată de BBC Verify și BBC Persian arată un protestatar în orașul Khorramabad, din provincia Lorestan, ridicând steagul Leului și Soarelui al Iranului într-o piață centrală, fiind aplaudat de ceilalți protestatari.
Protestatarii au fost auziți scandând „Trăiască regele” în limba persană, un omagiu adus monarhiei Pahlavi de dinainte de 1979. Steagul cu emblemele Leului și Soarelui a fost steagul oficial al Iranului înainte de Revoluția Islamică din 1979, fiind înlocuit ulterior cu steagul actual, care include referințe islamice.
Acest steag continuă să fie un simbol puternic printre opozanții Republicii Islamice și este popular printre mulți disidenți pro-monarhie. Deși manifestanții au strigat în sprijinul șahului în unele proteste, nu este clar dacă acest lucru reprezintă un sprijin direct pentru Pahlavi sau o dorință de a reveni la o epocă anterioară Revoluției Islamice din 1979.
Reza Pahlavi, născut pe 31 octombrie 1960, este fiul cel mare al ultimului șah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care a fost detronat în urma Revoluției Islamice din 1979. De atunci, el trăiește în exil în SUA, conform BBC. De-a lungul decadelor, a fost o figură centrală în rândul monarhiștilor, fiind perceput de susținători ca un simbol al opoziției față de clerul aflat la putere. Totuși, criticii îl asociază cu regimurile autoritare și cu înlăturarea prim-ministrului Mohammad Mossadeq în 1953.
Pahlavi a subliniat că nu dorește o restaurare automată a monarhiei, ci solicită un referendum pentru a decide viitorul sistemului politic al Iranului. În contextul crizelor economice tot mai acute, el a căpătat o vizibilitate crescută și a chemat recent la proteste și greve la nivel național în perioada 8-9 ianuarie.
Protestele din Iran au demarat la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la devalorizarea monedei naționale și la creșterea costului vieții. Acestea s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai ample la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au reacționat prin reprimări violente, inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene și a muniției, provocând cel puțin 36 de decese și peste 2.000 de arestări, conform organizațiilor pentru drepturile omului.
