Schimbarea metodologiei a propulsat Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe prima poziție în noul clasament al ONU, care este dominat de orașe asiatice. Autoritățile locale, alături de mai mulți specialiști din Indonezia, contestă definiția utilizată, însă recunosc că rezultatul poate reprezenta un semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei, inclusiv traficul, poluarea și fenomenul de tasare, estimările indicând o scădere de până la 20 cm pe an.
Naveta de patru ore, simbolul unei metropole care se dezvoltă mai rapid decât infrastructura
Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Times, parcurge zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei și centrul capitalei. Folosește o combinație de motocicletă, tren și autobuz pentru a ajunge la locul său de muncă în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el afirmă că nu observă nicio reducere a presiunii asupra capitalei: „Dezvoltarea este inegală. Economia rămâne centralizată aici”, a declarat acesta.
De asemenea, Cici, în vârstă de 27 de ani, își dedică două ore pentru a ajunge la serviciu. Ea și-ar dori să lucreze în orașul său natal, Cikarang, situat la 45 km de Jakarta, dar susține că nu găsește acolo un loc de muncă conform așteptărilor sale. „Aș prefera să închiriez aproape de birou, dar locuințele sunt prea scumpe. Trebuie să iau trenul, care este foarte aglomerat”, afirmă Cici.
„Wake-up call” pentru guvern: transport, conectivitate și locuințe accesibile
Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament ca un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El subliniază că prioritățile ar trebui să fie interconectarea cu orașele vecine, măsuri pentru decongestionarea traficului și creșterea accesibilității pe piața imobiliară.
Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziția în clasament „nu este foarte importantă” în sine, dar cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiți”. El afirmă că intenționează să îmbunătățească transportul public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, conform estimărilor sale, navetează zilnic către oraș și promite alocarea a 30% din bugetul administrației locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate și infrastructură.
Tensiuni bugetare: tăieri de la centru și programul de mese gratuite
Însă, planurile administrației ar putea fi afectate de intenția președintelui Prabowo Subianto de a reduce finanțarea pentru autoritățile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor și de redirecționare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menținerea și gestionarea infrastructurii”, conform guvernatorului, care afirmă că va căuta surse alternative de finanțare.
Capitala rămâne magnet economic, în ciuda proiectului Nusantara
Jakarta continuă să fie centrul politic și financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, utilizând definiția internă a orașului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei.
În același timp, fostul președinte Joko Widodo a inițiat un plan ambițios de relocare a capitalei într-un nou oraș, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este planificată pentru 2045, deși unele agenții ar putea să se relocheze treptat mai devreme. Totuși, după schimbarea administrației, proiectul a fost trecut pe un plan secund, iar tăierile de finanțare și eventualele întârzieri ar putea intensifica presiunea asupra Jakartei.
