Biroul Reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite a publicat, săptămâna trecută, pe platforma X, o listă de furnizori europeni de servicii care ar putea fi supuși sancțiunilor, în cazul în care Uniunea Europeană continuă să impună măsuri considerate discriminatorii împotriva companiilor americane din sectorul tehnologic, conform informațiilor prezentate de .
În mesajul transmis, se subliniază că SUA ar putea implementa taxe și alte restricții asupra serviciilor externe, dacă Uniunea Europeană și statele membre „insistă să continue să restricționeze, să limiteze și să descurajeze competitivitatea furnizorilor americani de servicii prin mijloace discriminatorii”.
Nemulțumirea exprimată de Statele Unite este justificată, având în vedere că SUA înregistrează un excedent comercial de peste 148 de miliarde de euro în relația cu UE în domeniul serviciilor, incluzând taxe pentru proprietatea intelectuală, servicii profesionale, științifice și tehnice, precum și servicii de telecomunicații, IT și informaționale.
De asemenea, cadrul de reglementare european, atât cel existent, cât și cel aflat în pregătire, riscă să creeze obstacole semnificative pentru activitatea companiilor americane de tehnologie pe piața europeană.
Cu toate acestea, abordarea și argumentele americane nu sunt primite cu deschidere în Uniunea Europeană, uneori întâmpinând reacții negative care alimentează discursurile anti-americane, reducând la tăcere vocile moderate și slăbind alianțele transatlantice.
În primul rând, asocierea politicilor de reglementare ale UE în domeniul tehnologiei cu mesaje geopolitice și utilizarea unui limbaj dur la adresa Uniunii, așa cum s-a observat în postările recente ale lui Elon Musk, pot radicaliza chiar și europenii moderați, inclusiv pe cei critici față de suprarreglementare. Această formă de discurs este adesea percepută ca o amenințare geopolitică, iar când un oficial rus, precum Dmitri Medvedev, rezonează cu opiniile unui CEO american din sectorul tehnologic, imaginea rezultată devine problematică.
În al doilea rând, amenințările SUA referitoare la măsuri de retorsiune împotriva companiilor europene din domeniul tehnologiei pot stimula forțele politice care solicită acțiuni mai dure împotriva firmelor americane, cum ar fi amenzi, divestiri sau noi taxe. Agenda Comisiei Europene pentru perioada 2025–2029 include numeroase inițiative în pregătire, care pot fi contrabalansate eficient doar de actori considerați liberali sau conservatori clasici.
În al treilea rând, mesajele politice americane sunt adesea adaptate pentru publicul intern și sunt percepute în Europa ca fiind inexacte. De exemplu, amenda de 120 de milioane de euro aplicată recent platformei X a fost interpretată de diverse voci americane ca un atac la libertatea de exprimare, deși sancțiunea nu are legătură cu acest drept.
Compania a fost sancționată pentru „sistemul înșelător al bifelor albastre, lipsa unui registru adecvat al publicității și restricționarea accesului cercetătorilor la date”. Suprarreglementarea poate fi frustrantă, însă nu este o problemă de libertate a exprimării.
Mesajele simple și puternice sunt ușor de înțeles, dar pentru a avea impact în Europa, acestea trebuie să fie mai precise și clar ancorate în fondul problemei.
În al patrulea rând, prin accentuarea sistemului de reglementare european și a așa-numitului „efect Bruxelles”, americanii pot stimula, fără intenție, alte regiuni ale lumii să folosească acest model ca instrument de presiune asupra SUA.
O ușoară îmbunătățire a situației a fost observată în august 2025, când SUA și UE au semnat un acord comercial. Articolul 8 prevede angajamentul ambelor părți de a „reduce sau elimina barierele netarifare”, iar articolul 17 stabilește o cooperare pentru combaterea „barierelor digitale nejustificate”.
Întrebarea rămâne dacă această muncă post-acord este realizată efectiv. Din păcate, aceasta pare a fi o întrebare retorică.
Statele Unite ar trebui să se concentreze nu doar pe reglementările existente, cum ar fi Digital Markets Act (DMA), Digital Services Act (DSA) și AI Act, ci și pe riscurile din agenda viitoare, precum Digital Fairness Act, care ar putea transforma profund piața publicității personalizate.
Experiența acumulată cu DSA, DMA și AI Act arată că, odată ce reglementările sunt adoptate, acestea nu mai pot fi anulate. Prin urmare, acțiunea trebuie să fie promptă.
Printre companiile europene menționate se numără Accenture (Irlanda), Amadeus (Spania), SAP, Siemens și DHL (Germania), Capgemini, Mistral AI și Publicis (Franța), precum și Spotify (Suedia).
Motivul pentru care aceste companii au fost vizate rămâne neclar. Unele dintre ele au parteneriate solide cu firme americane de tehnologie, iar altele au fost aliniate poziției SUA împotriva suprarreglementării europene.
De exemplu, în luna iulie, CEO-ul SAP, Christian Klein, a afirmat că Europa nu ar trebui să concureze direct cu SUA, ci să se concentreze pe punctele sale forte și pe nișe: „Nu aș concura cu companiile care au realizat performanțe excelente, precum cele din Statele Unite sau China. Cursa AI nu este decisă la nivelul software-ului. Există o cerere uriașă”.
Mistral AI a fost una dintre companiile cele mai vocale în dezbaterea referitoare la AI Act din Parlamentul European.
Siemens, împreună cu SAP, a solicitat revizuirea AI Act încă din luna iulie.
Prezentarea reglementărilor UE în domeniul tehnologiei ca o problemă exclusiv americană este greșită și contraproductivă. Suprarreglementarea afectează serios și companiile europene, precum și competitivitatea acestora.
Mario Draghi a afirmat că Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) creează o majorare cu 20% a costurilor pentru antreprenorii europeni în comparație cu cei americani.
Regulile UE destinate platformelor online foarte mari (VLOP), cum ar fi DSA și DMA, vor deveni în curând o provocare și pentru numeroase companii europene de tehnologie, inclusiv pentru cele considerate unicorni. Pe măsură ce acestea cresc, vor fi supuse acelorași rigori ca firmele americane.
Uniunea Europeană începe totuși să avanseze în direcția corectă prin inițiativa de „simplificare” cunoscută sub denumirea de Digital Omnibus, care vizează eficientizarea regulilor privind datele, AI Act și alte reglementări.
Pentru mulți europeni, simplificarea cadrului de reglementare în domeniul tehnologiei – precum și reducerea reglementării în general – este esențială pentru competitivitatea Europei, iar această viziune este în concordanță cu poziția susținută de mult timp de Statele Unite.
