În cadrul unei emisiuni difuzate miercuri seara pe B1 TV, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat despre posibila creștere a prețului combustibilului, având în vedere evoluțiile din Orientul Mijlociu, care includ blocarea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz.
„Nu pot să fac o astfel de predicție, eu nu-mi doresc acest lucru și sper să nu se întâmple asta, dar trebuie să recunoaștem câteva lucruri. Așa cum știți, războiul din zona Golfului a dus la blocarea în proporție de 90% a traficului prin strâmtoarea Ormuz. Asta înseamnă că o parte din petrolul și din gazele lichefiate, care erau exportate de țările din Golf către toate țările din lume, nu mai pot fi exportate. Ca atare, oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-a redus, ceea ce a generat un puseu de creștere a prețurilor. Acesta este un fenomen general când se întâmplă astfel de crize,” a declarat Bolojan la B1 TV.
Premierul a subliniat că, atâta timp cât tranzitul prin strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, piețele globale vor reacționa, iar importatorii, inclusiv cei din România, se vor aproviziona la prețuri mai mari.
„Toți cei care importă și în România se vor aproviziona începând de acum înainte – chiar dacă noi avem stocuri pentru câteva luni de zile – la prețuri ceva mai mari. E adevărat că prețul țițeiului nu se reflectă în totalitate în prețul benzinei sau motorinei, dar o creștere a prețului țițeiului, cât timp prețul benzinei este influențat în proporție de 40-50% de prețul țițeiului, inevitabil se va reflecta,” a mai spus Bolojan.
Acesta a menționat că impactul asupra prețurilor va fi mai redus în cazul în care criza se va încheia mai repede, însă, dacă situația se complică, efectul poate fi unul mai semnificativ.
„Cu cât această criză se termină mai repede, impactul va fi mai mic, deci s-ar putea să avem niște creșteri marginale de tip emoțional, sau de echilibrare de prețuri pentru că se cumpără ceva mai mult. Cu cât lucrurile se complică mai mult, cu atât impactul poate să fie mai mare,” a punctat Bolojan.
În ceea ce privește scumpirile recente la pompă, Bolojan a menționat că piețele reacționează la tensiunile internaționale, inclusiv la conflictul dintre Israel și Gaza și la evoluțiile din Iran. Premierul a comparat această situație cu reacțiile piețelor financiare la instabilitatea politică internă.
„Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. Gândiți-vă că în momentul în care războiul din zona Israel, din Gaza, a început, el are potențial de contagiune în zonă. Ceea ce s-a văzut și prin ceea ce s-a întâmplat în Iran. În momentul în care Statele Unite își deplasează în zona Golfului portavioanele, iar lucrurile devin tensionate, piețele reacționează la aceste informații. Exact cum în România, dacă știrile sunt în permanență panicarde, că se întâmplă o criză politică, că guvernul nu este stabil, (…) dobânzile la care se împrumută România cresc cu câteva procente,” a afirmat Bolojan.
Referitor la declarațiile contradictorii ale ministrului energiei cu privire la posibilitatea ca prețul să ajungă la 10 lei, Bolojan a subliniat că, în astfel de situații, „cel mai înțelept lucru este sau să nu faci multe declarații, sau să fii prudent în astfel de declarații, pentru că unele cuvinte pot genera niște efecte care înseamnă costuri.”
Marți, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a recunoscut că prețul la pompă al carburanților ar putea să depășească 10 lei, un nivel care nu a fost atins nici în criza prețurilor din energie din 2022, ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Această declarație a fost făcută după actualizarea informațiilor din ziua precedentă.
