PEN (Poets, Essayists, Novelists) International, una dintre cele mai vechi organizații dedicate apărării libertății de exprimare în întreaga lume, a stabilit ziua de 3 martie ca Ziua Mondială a Scriitorului.
Fondată în 1921 la Londra, organizația are ca obiectiv apărarea libertății de exprimare, sprijinul scriitorilor persecutați, protejarea drepturilor acestora, precum și apărarea jurnalismului independent.
PEN International dispune în prezent de centre în peste 100 de țări și își asumă un rol activ în intervențiile publice atunci când autorii sunt arestați, amenințați, persecutați sau cenzurați din cauza opiniilor lor.
Un exemplu notabil de intervenție a fost cazul lui Orhan Pamuk, care a fost acuzat în Turcia în 2005 pentru declarații privind masacrele armenilor și situația kurdă. Acesta a fost acuzat de „insultarea identității turce”, conform Articolului 301 din Codul Penal turc.
PEN International a condamnat procesul lui Pamuk, considerându-l o încălcare a libertății de exprimare. Organizația a mobilizat centrele PEN din diverse țări și a cerut autorităților turce retragerea acuzațiilor. Cazul lui Orhan Pamuk a captat atenția internațională și a generat o presiune diplomatică semnificativă.
În 2006, acuzațiile au fost retrase, iar același an a marcat momentul în care Pamuk a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Un alt caz emblematic este cel al lui Salman Rushdie, pentru care PEN a fost una dintre cele mai vocale organizații care i-au oferit sprijin în urma publicării romanului său, „Versetele satanice”.
Romanul a fost considerat o blasfemie la adresa Islamului și a Profetului Mahomed, ceea ce a dus la emisunea unei fatwa de către liderul suprem al Iranului, Ruhollah Khomeini, pe 14 februarie 1989. Aceasta prevedea condamnarea lui Rushdie la moarte, precum și a tuturor celor implicați în publicarea cărții, musulmanii din întreaga lume fiind îndemnați să respecte această sentință, cu promisiunea unei recompense.
Astfel, Salman Rushdie a fost nevoit să trăiască sub protecția britanică, iar traducătorii și editorii operei sale au fost victime ale unor atacuri violente, unii fiind grav răniți sau uciși. De asemenea, relațiile diplomatice între diverse state occidentale și Iran s-au deteriorat în urma acestui incident. În 1998, guvernul iranian a declarat că nu mai susține aplicarea fatwei, deși nu a revocat-o oficial.
În 2022, Salman Rushdie a fost atacat pe o scenă în Statele Unite, incident care a reactivat dezbaterile legate de impactul fatwei. Rushdie a devenit un simbol al condamnării la moarte transnaționale, reprezentând o ilustrare a provocărilor legate de libertatea de exprimare la nivel global și stabilind un precedent periculos: un autor poate fi condamnat la moarte pentru o operă de ficțiune.
Un alt caz notabil a fost cel al Annei Politkovskaia, o jurnalistă rusă critică față de Kremlin, asasinată în 2006. PEN International a condamnat ferm această crimă și a cerut investigații independente.
Politkovskaia a fost o figură importantă în jurnalism, cunoscută pentru relatările sale despre războiul din Cecenia, publicate în Novaya Gazeta, o publicație care îndrăznea să abordeze subiecte sensibile legate de corupția și abuzurile armatei ruse. Aceasta a scris despre crime, dispariții forțate, tortură și execuții ilegale, evidențiind cum și-a consolidat Putin puterea în Rusia.
În 2004, Politkovskaia a fost otrăvită în timp ce se îndrepta spre Beslan pentru a media în criza ostaticilor. Cu toate amenințările, a continuat să scrie. La 7 octombrie 2006, a fost asasinată în liftul blocului său din Moscova, în ziua de naștere a lui Putin, un detaliu care a stârnit atenția internațională, deși autoritățile au negat orice legătură politică. Comanditarul crimei nu a fost niciodată identificat oficial.
Astfel, 3 martie rămâne o dată simbolică, reprezentând curajul de a spune adevărul într-o lume adesea familiarizată cu minciuna.
