Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a subliniat că imperialismul și tendințele expansioniste sunt trăsături fundamentale ale politicii Rusiei și ale președintelui Vladimir Putin. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, un eveniment internațional important dedicat securității globale. Stubb a remarcat că, indiferent de desfășurările războiului din Ucraina, amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa este de natură structurală și nu va dispărea.
Aproximativ 200.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva guvernului iranian, conform poliției din München, în timp ce liderii mondiali se aflau la Conferința de Securitate. Protestatarii s-au adunat în parcul expozițional Theresienwiese, exprimându-și dezaprobarea față de conducerea Republicii Islamice Iran după represiunile sângeroase din ianuarie. Aceștia au fluturat steaguri cu un leu și un soare, simboluri ale monarhiei răsturnate în 1979. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că mii de protestatari au fost uciși în Iran.
Cinci state europene – Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia și Olanda – au acuzat Rusia că l-a otrăvit pe opozantul politic Alexei Navalnîi cu o „toxină rară și letală” în timpul detenției sale într-o colonie penitenciară din Siberia. Declarația comună a fost făcută în cadrul Conferinței de Securitate de la München, pe baza analizelor de laborator efectuate pe probe biologice prelevate din corpul lui Navalnîi.
Reza Pahlavi, o figură proeminentă a opoziției iraniene și fiul fostului șah, a declarat că o intervenție militară din partea SUA în Iran ar putea salva vieți și ar accelera căderea regimului clerical de la Teheran. Aceste afirmații au fost făcute într-un interviu acordat agenției Reuters în marja Conferinței de Securitate, unde guvernul iranian nu a fost invitat. Pahlavi, care trăiește în exil în Statele Unite, a afirmat că actualul regim iranian se află „pe marginea colapsului” și că o intervenție militară ar putea încuraja populația să revină în stradă pentru a continua protestele.
Mark Rutte a fost întrebat despre garanțiile de securitate și a răspuns că „nu a existat absolut niciun motiv pentru ca rușii să invadeze Ucraina”, nici în 2014, în Crimeea, nici în 2022, când a avut loc invazia la scară largă. El a menționat că există o „schimbare uriașă de mentalitate în cadrul NATO”, europenii asumându-și mai multă responsabilitate pentru propria apărare, subliniind importanța de a se asigura că Putin nu va mai încerca niciodată să invadeze.
Rutte a povestit despre vizita sa recentă în Ucraina, unde a observat cum țara se confruntă cu temperaturi extreme din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice. El a menționat că ucrainenii pe care i-a întâlnit i-au transmis că nu vor ceda niciodată în fața atacurilor rusești. Rutte a afirmat că „rușii nu câștigă” și că aliații trebuie să se asigure că Ucraina are resursele necesare pentru a continua lupta și a proteja orașele și civilii.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a anunțat că va semna săptămâna viitoare un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către UE, convenit „cu o viteză fără precedent”. Ea a evidențiat solidaritatea cu Ucraina, evidențiată de susținerea puternică pentru sportivii ucraineni în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Zelenski a discutat despre negocierile de săptămâna viitoare de la Geneva, exprimându-și speranța că acestea vor fi „serioase, substanțiale, utile”, dar a adăugat că uneori pare că părțile discută despre lucruri complet diferite. El a menționat că rușii „vorbesc adesea despre un anumit spirit de la Anchorage” și că „americanii revin adesea la subiectul concesiilor”. Zelenski a insistat că Europa ar trebui să fie prezentă la masa negocierilor, considerând că absența sa este o mare greșeală.
El a comparat acțiunile lui Putin cu Acordul de la München din 1938, avertizând că „ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi încheiat acum prin divizarea Ucrainei”, asemeni iluziei că sacrificarea Cehoslovaciei ar putea salva Europa de un mare război. În aceeași notă, Zelenski a criticat foștii oficiali care încearcă să transfere responsabilitatea pentru că nu au acționat împotriva războiului.
Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit ajutor serios din partea administrației americane anterioare pentru a contracara agresiunea rusă, menționând că sfaturile primite erau neadecvate. El a subliniat necesitatea unei capacități europene de a răspunde la amenințări, adăugând că Ucraina are „cea mai puternică armată din Europa” și că este esențial să fie integrată în NATO.
Într-un omagiu adus ucrainenilor obișnuiți, Zelenski a afirmat că „niciunul dintre ai noștri nu a ales să fie eroi”, subliniind că Putin este concentrat exclusiv pe război. El a subliniat necesitatea unor garanții de securitate puternice pentru Ucraina și a menționat că Rusia suferă pierderi mari în rândul soldaților, în timp ce Ucraina își propune să crească prețul continuării războiului.
În plus, Zelenski a criticat premierul ungar, Viktor Orbán, afirmând că acesta nu se concentrează pe întărirea apărării împotriva amenințărilor rusești. El a subliniat că unitatea este esențială pentru a face față planurilor agresive ale Rusiei și a mulțumit țărilor care au sprijinit Ucraina.
Referindu-se la situația din Iran, Zelenski a spus că regimul iranian, care continuă să vândă Rusiei drone, trebuie oprit imediat. El a avertizat că riscurile cu care se confruntă Ucraina se agravează pe măsură ce războiul continuă și a subliniat necesitatea unor răspunsuri mai rapide la provocările de securitate.
Zelenski a început discursul său la Conferința de Securitate de la München, mulțumind tuturor celor care au susținut Ucraina în acțiuni concrete. El a subliniat importanța schemei PURL, care asigură Ucrainei arme necesare în lupta împotriva agresiunii rusești.
Keir Starmer a discutat despre relațiile dintre Regatul Unit și SUA, afirmând că lucrează constant în domeniul apărării și securității. El a subliniat urgența de a aborda relațiile cu Uniunea Europeană, propunând o cooperare mai strânsă în domeniul tehnologiei de apărare și al inteligenței artificiale.
Starmer a afirmat că Regatul Unit trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare și a lăudat angajamentele NATO. El a avertizat că „soliditatea păcii” se înmoaie și că liderii trebuie să prevadă amenințările din Rusia.
Ursula von der Leyen a vorbit despre nevoia de a întări industria de apărare a Europei, subliniind importanța unei strategii de securitate recalibrate care să răspundă provocărilor curente. Ea a declarat că Europa trebuie să devină mai independentă și să își folosească forța pentru a-și apăra interesele.
În concluzie, discuțiile de la Conferința de Securitate de la München au subliniat provocările cu care se confruntă Europa în fața amenințărilor externe, făcând apel la unitate și cooperare între statele europene și SUA pentru a asigura securitatea și stabilitatea pe continent.
