Premierul Ilie Bolojan a afirmat luni, 9 februarie, că majorările fiscale au fost indispensabile pentru a asigura venituri locale suficiente și pentru a respecta angajamentele legale, precizând că impactul acestora va fi ajustat pe fiecare localitate, anul în curs fiind considerat unul de tranziție.
Răspunzând la întrebarea referitoare la declarația unui primar PSD despre „ura populației față de politicieni”, Bolojan a menționat că măsurile guvernului, care nu au fost „dublate de măsuri compensatorii”, au generat un „sentiment de oboseală” în rândul populației.
„Îi dau dreptate colegului nostru care a făcut această constatare. Trebuie să recunoaștem că, încă de la alegerile prezidențiale, s-a conturat un vot anti-sistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații din turul al doilea. Există un sentiment de ostilitate și de nedreptate foarte pronunțat. Evoluțiile de atunci, împreună cu măsurile pe care am fost nevoiți să le aplicăm – creșteri de impozite pe proprietate și TVA, care nu au fost complet compensate prin măsuri de corectare a nedreptăților, cum ar fi ajustarea pensiilor magistraților – au dus la apariția acestui sentiment de oboseală, de percepție că nu toți plătesc echitabil factura, ceea ce s-a întâmplat. Este posibil ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.
„În astfel de perioade, când se iau măsuri de ajustare și se corectează deficite, corectarea acestor deficite implică reducerea cheltuielilor, deoarece, dacă lași ani de zile să cheltuiești mai mult decât îți permiți și ai contractat credite, în cele din urmă, dacă nu le plătești, nimeni nu te mai finanțează. Trebuie să îți reduci cheltuielile, să nu câștigi mai mult, pentru a putea plăti datoriile. Asta este situația în care ne aflăm și este evident că aceste măsuri au un cost, ceea ce conduce, pe bună dreptate, la nemulțumiri în rândul cetățenilor”, a adăugat premierul.
El a subliniat că, pe măsură ce aceste măsuri corective se prelungeau, nemulțumirea a crescut. „Cu cât măsurile de reducere a cheltuielilor de stat, a personalului excedentar și corectarea nedreptăților, cum ar fi îndreptarea pensiilor în zona magistraților, care sunt considerate inacceptabile comparativ cu nivelul mediu al pensiilor din România, se amână, cu atât nemulțumirea se va intensifica”, a adăugat Bolojan.
Referitor la declarația președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că s-a atins limita suportabilității în legătură cu impozitele locale, Bolojan a afirmat că majorarea impozitelor pe proprietate a fost necesară pentru a respecta un angajament vechi al României de a alinia impozitele la valoarea reală de piață a locuințelor.
„Unul dintre lucrurile pe care a trebuit să le facem la sfârșitul anului trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate, deoarece aveam un angajament al României de a aduce impozitele pe proprietate la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Acest angajament a fost amânat ani de zile. Veniturile generate sunt ale autorităților locale, iar în condițiile în care nu mai putem transfera aceleași sume ca în anii anteriori pentru a finaliza lucrările de investiții, era necesar ca acestea să-și genereze venituri mai mari.
Nimeni nu dorește să plătească taxe suplimentare, fie că este vorba de taxe de parcare, taxe de telefonie sau impozite pe proprietate. Pe lângă acest sentiment, s-au întâmplat și diverse lucruri, unele din vina guvernului, altele din vina primăriilor care au implementat aceste măsuri. Am anulat multe excepții, iar o eroare din trecut a fost crearea acestor excepții, ceea ce a dus la neplata impozitelor locale de către o parte dintre cetățeni. Aproximativ 950 de mii de persoane cu dizabilități nu plăteau impozit pe proprietăți sau case. De asemenea, existau tot felul de scutiri și reduceri.
Dacă locuiai într-un imobil vechi de 100 de ani, cum se găsesc în multe orașe, și nu ai reabilitat locuința, beneficiai de un discount de 50% la impozit. Deși majoritatea locuitorilor din aceste clădiri vechi au realizat reabilitări, nu mai trebuia să beneficiezi de acel discount. În momentul majorării impozitelor pe proprietate, creșterea pentru aceștia nu a fost de 70%, ci mai mare, iar în special cei care locuiesc în imobile vechi au resimțit un impact mult mai mare, deoarece majorarea impozitului s-a suprapus cu o scutire sau facilitate.
Există primării care au majorat impozitele pe mașini mai mult decât limita stabilită de guvern, crezând că vor încasează mai mulți bani sau că își vor stabili politici locale. Problema este că, deși au putut majora impozitele, legislația nu le permite să le reducă la nivelul minim stabilit în legea națională, ceea ce a generat zone de nemulțumire în plus față de cele generalizate.
În concluzie, nu mai era posibil să menținem nivelul de impozitare existent. Avem un angajament să aplicăm, de la sfârșitul acestui an, o cotă procentuală pe valoarea de piață a imobilelor, a cărei valoare este în curs de stabilire pe baza tranzacțiilor din întreaga țară. La nivelul fiecărei localități se va calcula prețul mediu pe metrul pătrat al tranzacțiilor. Aceasta nu va implica o nouă majorare, deoarece procentul aplicat de autoritățile locale va putea fi ajustat pentru fiecare localitate, iar valoarea ce se va plăti va fi apropiată de cea din anul curent, considerând că acest an este unul de tranziție.
Nu mai puteam continua cu formula anterioară, iar acum avem două posibilități: analizăm impactul și luăm decizii. Impozitele pe proprietate depind de mai mulți factori și nu pot fi integrate într-o formulă simplistă, variind în funcție de rangul localității.”
Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov și principalul adversar al premierului, a avertizat că PNL riscă să se „USR-izeze”.
„Ce se întâmplă acum în PNL este că eu și alți colegi care nu împărtășim aceeași opinie cu premierul României suntem atacați și etichetați ca PSD-iști mascați. Îi amintesc că și el a fost în opoziție cu președinții partidului. Bolojan nu a avut o relație bună nici cu Ludovic Orban, nici cu Florin Cîțu, nici cu Nicolae Ciucă”, a declarat Thuma la Antena3.
Referitor la aceste declarații, Bolojan a afirmat că partidul „trebuie să se bazeze pe oameni performanți”.
„Am auzit relatări despre discuții din 2024 și 2025. Cred că românii sunt cei care au decis cine a câștigat alegerile prezidențiale, iar eu, în calitate de președinte interimar, aveam constrângeri legate de funcție, fiind într-o poziție în care nu aveam legitimitatea unui vot popular. Venind după o criză de legitimitate a instituției prezidențiale, păreri legate de cum a fost nu au niciun fundament.
Am căutat să mă înconjor de profesioniști și cred că PNL, dacă dorește să-și întărească cota de încredere, trebuie să se bazeze pe oameni performanți. Nu trebuie să se usrizeze, dar nici să se pesedizeze.
Acest tip de atacuri s-au referit la aspecte legate de organizarea în partid. Niciun primar nu poate fi mulțumit de ceea ce se întâmplă. Trebuie să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în iulie și august, deoarece nu a fost o competiție pentru funcția de premier.”
Ilie Bolojan a sugerat că protestele din Harghita și Covasna, izbucnite după majorările de impozite și taxe, ar putea avea legătură cu campania electorală din Ungaria.
„Am înțeles că majorarea impozitelor pe mașini a fost mult mai mare decât limita minimă stabilită prin lege. Este posibil să existe și alte aspecte legate de probleme sociale sau campanii care se desfășoară în vecinătatea țării, având în vedere mizele politice. Este dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. Totuși, creșterea de impozite nu este un lucru pe care oamenii să-l aplaude. Dar nu mai puteam continua cu această formulă.
În condițiile în care s-a realizat o majorare peste nivelul minim, consider că ar trebui să dăm posibilitatea ca impozitele să revină la nivelul de bază. Aceasta mi se pare de bun simț. Dacă se reduce sub nivelul minim, cineva trebuie să acopere acești bani. Tot ce se propune s-ar putea aplica, cu o singură condiție: să găsim surse de finanțare, altfel ne întoarcem de unde am plecat.”
Referitor la cererea profesorilor de a reveni la norma de 18 ore de predare pe săptămână, Bolojan a afirmat că norma actuală de 20 de ore este „la nivelul minim european”.
„Acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este în prezent în România, se află la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Trebuie să fim realiști în ceea ce privește așteptările. Această măsură a fost una de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul și să oferim toate resursele necesare. Știind că nu putem crește substanțial bugetele de la an la an, aceasta este realitatea, indiferent de guvernul care va veni.
Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci și modul în care sunt folosite aceste resurse financiare disponibile în țară.”
Întrebat când va nominaliza un nou ministru al Educației, premierul a indicat că acest lucru se va întâmpla în următoarele săptămâni și că va fi susținut de PNL.
„Anul trecut a fost un moment dificil pentru domnul David (n.r. Daniel David, fostul ministru al Educației), care a trebuit să gestioneze creșterea normei didactice, o măsură care nu a fost populară în rândul cadrelor didactice.”
Ilie Bolojan a precizat că în PNL nu s-a discutat despre schimbarea sa din funcție.
„Când acest guvern nu va mai avea susținere parlamentară, coaliția va căuta alte soluții. În momentul de față, nu am astfel de semnale. Discuțiile din PNL nu au fost generate de probleme guvernamentale, ci de aspecte legate de reînnoirea partidului și înlocuirea unor organizații și colegi care nu au performat. Dacă dorim ca o organizație să performeze, trebuie să susținem cei mai buni oameni care să ocupe poziții de decizie.”
