Într-un mesaj postat pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a solicitat continuarea manifestațiilor, avertizând că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a detalia natura „ajutorului” promis. Mesajul a fost încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), fiind considerat cel mai clar indiciu până în prezent că Washingtonul ar putea lua în considerare opțiuni mai dure, inclusiv acțiuni militare, împotriva regimului iranian.
Schimbarea de ton a intervenit la doar două zile după ce Trump a sugerat că este deschis la discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că o întâlnire ar putea fi planificată. Totuși, marți, liderul american a anunțat că va suspenda orice demers în acest sens „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”.
În același timp, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a declarat în Parlament că Londra va avansa legislația pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând domenii precum finanțe, energie, transport și software.
Estimările privind numărul victimelor sunt greu de verificat din cauza restricțiilor de raportare și a întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională sugerează un bilanț de aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au raportat anterior cifre mai mici.
Protestele, inițial cauzate de nemulțumiri legate de situația economică, s-au transformat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns prin arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie.
Cu o zi înainte, Trump a anunțat o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări care „face afaceri” cu Iranul în relațiile comerciale cu Statele Unite. Totuși, detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost clarificate public de administrația americană.
China, principalul cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor posibile contramăsuri.
În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea fi în „ultimele zile” ale actualului regim, subliniind că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum.
Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. Ministerul rus de externe a declarat că „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”. Ministerul a făcut referire la atacurile SUA și Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.
