A.I.
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 11 mai
Acţiunile principale de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au continuat să înregistreze o tendinţă ascendentă, similară cu cea din anul precedent, în intervalul ianuarie – a doua parte a lunii februarie, atingând noi recorduri istorice. Această evoluţie a fost afectată însă de atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului, care au generat un val de vânzări pe pieţele internaţionale, inclusiv pe BVB.
În primul trimestru al anului, indicele BET, care include cele mai lichide douăzeci de titluri de la bursa românească, a avansat cu 13,7%, încheind luna martie la 27.789 de puncte, după ce în februarie atingea un maxim de 29.446 de puncte. De asemenea, indicele BET-BK, care serveşte ca reper pentru randamentele fondurilor de acţiuni de la BVB, a crescut cu 11,3%, ajungând la 5.379 de puncte.
Pe 28 februarie 2026, Statele Unite şi Israelul au atacat Iranul, iar acesta a ripostat prin lansarea de rachete şi drone, generând o aproape completă blocare a traficului în Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel global. Această situaţie a dus la o creştere semnificativă a preţului ţiţeiului, alimentând inflaţia şi afectând creşterea economică, cu riscuri de stagflaţie sau chiar recesiune. În acest context, pieţele bursiere globale au experimentat volatilitate crescută şi scăderi semnificative.
În Statele Unite, pieţele au fost sub presiune din cauza temerilor legate de impactul inteligenţei artificiale asupra afacerilor companiilor consacrate, în special din sectorul software, precum şi din cauza îngrijorărilor că investiţiile extinse în AI nu vor aduce rezultatele scontate. Astfel, indicele S&P 500 a înregistrat o scădere de 4,6% în primul trimestru, iar Nasdaq Composite, care include companiile de tehnologie, a scăzut cu 7,1%. În Europa, indicele Stoxx 600 a coborât cu 1,6%, în timp ce indicele DAX de la Frankfurt a scăzut cu 7,4% în aceeaşi perioadă, iar indicele FTSE 100 de la Londra a marcat o creştere de 2,5%.
La BVB, evenimentele externe au eclipsat raportările financiare ale companiilor pentru ultimul trimestru din 2025 şi pentru întreg anul, care au relevat o creştere a veniturilor, dar o stagnare a profitabilităţii. De asemenea, publicarea convocatoarelor cu propunerile de dividende şi bugetele de venituri şi cheltuieli a fost afectată. Criza politică generată de retragerea PSD de la susţinerea premierului a adăugat incertitudine pentru investitori, în urma depunerii unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan împreună cu AUR.
Acţiunile Premier Energy, un jucător din infrastructura energetică, au crescut cu aproape 46% în primul trimestru, datorită rezultatelor financiare foarte bune şi expansiunii regionale, într-un context favorabil pentru furnizorii de energie electrică, odată cu liberalizarea pieţei. Premier Energy a raportat un profit net de 7,3 milioane de euro pentru trimestrul al patrulea al anului anterior, comparativ cu o pierdere în aceeaşi perioadă a anului anterior, context în care veniturile au crescut cu 21%.
Acţiunile Transgaz Mediaş au avut o evoluţie pozitivă în primele două luni din 2025, continuând trendul ascendent început în vara anului trecut, susţinute de rezultate financiare excelente şi perspective favorabile odată cu operaţionalizarea proiectului Neptun Deep, dar şi de renunţarea Uniunii Europene la produsele energetice din Rusia. Totuşi, Transgaz a raportat o scădere de circa 18% a profitabilităţii pentru trimestrul al patrulea al anului trecut, cauzată de ajustări de depreciere a creanţelor, ceea ce a încetinit trendul ascendent al acţiunilor, care au crescut cu 29,7% în primul trimestru.
Conducerea Transgaz a propus ca aproximativ jumătate din profitul anului trecut să fie alocat ca dividende, cu o distribuţie unitară de 2,13 lei, echivalentul unui randament net de 2,1%, raportat la preţul acţiunii din luna martie.
Acţiunile Digi Communications au crescut cu 22,5% în primul trimestru, informaţiile din presa spaniolă sugerând că operatorul de telecomunicaţii dorea să atragă 600 de milioane de euro prin listarea la bursa din Madrid, la sfârşitul lunii aprilie. Cu toate acestea, Digi a anunţat că amână această operaţiune din cauza instabilităţii pieţei. Anul trecut, compania a raportat o pierdere, inclusiv din cauza unor costuri nete de finanţare de peste două ori mai mari decât cele din 2024.
Acţiunile OMV Petrom au avut o dinamică oscilantă în primele două luni ale anului, fiind excluse din indicii de pieţe emergente ai FTSE Russell din cauza neîndeplinirii criteriilor de lichiditate. Compania a raportat o pierdere pentru trimestrul al patrulea al anului 2025, în principal ca urmare a ajustărilor de depreciere convenite cu Statul Român, care au crescut cheltuielile speciale. Totuşi, preţul acţiunii a crescut cu 0,6% în primul trimestru, susţinut de creşterea puternică a preţului ţiţeiului din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu. OMV Petrom a bugetat pentru acest an un profit net de 2,84 miliarde lei, în scădere cu 7% faţă de 2024, estimare bazată pe un preţ mediu al ţiţeiului Brent de 65 dolari pe baril. Compania va plăti luna viitoare un dividend de 0,0578 lei, echivalentul unui randament net de 4,8% raportat la preţul acţiunii de la finele lunii martie.
Acţiunile Romgaz, partenerul OMV Petrom în proiectul Neptun Deep, au crescut cu 19,5% în primul trimestru, beneficiind de creşterea preţului gazelor datorită situaţiei din Orientul Mijlociu. Compania vizează intrarea pe piaţa de furnizare a gazelor naturale şi are perspective de a începe producţia de energie electrică la Centrala de la Iernut, cu termen de finalizare estimat pentru 31 decembrie 2026. La finele lunii iulie, Romgaz va plăti un dividend de 0,1572 lei pe titlu, echivalentul unui randament net de 1,1%.
Acţiunile Hidroelectrica au crescut cu 19,5% în primul trimestru, pe fondul unei creşteri de 66% a profitului în ultima parte a anului trecut, datorită condiţiilor hidrologice favorabile şi liberalizării pieţei, iar preţul global al energiei a crescut din cauza situaţiei din Iran. Compania va plăti, la sfârşitul lunii viitoare, un dividend de 7,348365 lei, echivalentul unui randament net de 4,1%, iar există posibilitatea acordării unui dividend special de 2,223197 lei pe acţiune. Titlurile Nuclearelectrica au crescut cu 21,7% în primul trimestru, dar Ministerul Energiei, acţionarul majoritar, a respins propunerea de alocare a dividendelor de aproape 1,18 miliarde lei.
Acţiunile Transelectrica s-au apreciat cu 21,9% în primul trimestru al anului, în contextul majorării tarifelor de transport aprobate de ANRE începând cu ianuarie 2026 şi al consumului crescut de energie în timpul iernii geroase. Compania a raportat o scădere de 17% a profitabilităţii pentru trimestrul al patrulea al anului trecut, iar propunerea de dividende a fost respinsă de stat.
Acţiunile Electrica au avut o evoluţie puternică în prima lună a anului, datorită rezultatelor financiare excepţionale, dar ulterior au intrat pe o pantă descendentă, afectate de creşterea preţului energiei.
Acţiunile Banca Transilvania au crescut cu 18,5% în primul trimestru, comparativ cu o apreciere de 4,1% pentru BRD – Societe Generale, diferenţa fiind explicată prin rezultatele financiare. Banca din Cluj a raportat o creştere de 69% a profitului în trimestrul patru, în timp ce BRD a avut o scădere de 9,8% a profitabilităţii. Banca Transilvania va aloca dividende cu un randament net de 3% şi va oferi acţiuni gratuite, în timp ce BRD va distribui doar dividende cu un randament net de 3,2%. Banca Transilvania a realizat, de asemenea, răscumpărări de acţiuni proprii, susţinând astfel preţul pe piaţă.
Acţiunile MedLife şi Aquila au avut creşteri semnificative în prima lună a anului, urmate de deprecieri abrupte în contextul unor rezultate financiare dezamăgitoare.
Printre scăderi, titlurile Antibiotice s-au depreciat cu 25,8% în primul trimestru, pe fondul scăderii profitabilităţii. De asemenea, acţiunile Transport Trade Services au scăzut cu 7,1%, raportând pierderi recente. Titlurile Sphera Franchise Group, care operează lanţurile de alimentaţie publică Pizza Hut, KFC şi Taco Bell, au înregistrat o scădere de 5,7% în primele trei luni din 2026.
Acţiunile Cris-Tim Family Holding, producător de mezeluri, au fost incluse în indicele BET începând cu 23 martie, înlocuind titlurile Purcari Wineries.
Indicele BET-FI, care include fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, a crescut cu 7,7%, ajungând la 97.580 de puncte, înregistrând cea mai mică apreciere dintre toate coşurile de acţiuni de pe BVB, datorită deprecierii titlurilor Fondul Proprietatea şi a performanţei slabe a acţiunilor Longshield Investment Group şi Infinity Capital Investments.
Titlurile Fondului Proprietatea au avut o creştere semnificativă la începutul anului, în principal datorită ofertei Lion Capital pentru aproape 6% din capitalul social, la un preţ cu 11% mai mare decât cel al anunţului. Ulterior, Ministerul Finanţelor, împreună cu Lion Capital, a reconfigurat Comitetul Reprezentanţilor Acţionarilor, stabilit anterior, limitând mandatul administratorului Franklin Templeton la un an, generând vânzări masive de acţiuni FP. De asemenea, Matej Rigelnik, fost preşedinte al Comitetului, a demisionat din board, invocând probleme de guvernanţă corporativă.
Franklin Templeton International Services, INVL Asset Management UAB, împreună cu partenerul local Impetum Management şi SAI Muntenia Invest, au depus scrisori de intenţie pentru administrarea Fondului Proprietatea, având în vedere că mandatul actual al Franklin Templeton expiră în aprilie 2027.
La sfârşitul lunii, acţionarii Fondului Proprietatea se vor reuni pentru a discuta consolidarea valorii nominale a titlurilor, aprobarea participării fondului la majorarea capitalului pentru „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa, cu o contribuţie de 11 milioane de euro, propunerea de alocare a 90% din profit
