Keira Alexandra Kronvold a pierdut-o pe fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă din Danemarca, după ce mama a fost supusă testelor FKU, utilizate de autorități pentru a evalua capacitatea parentală, conform informațiilor publicate de The Guardian.
Femeia a declarat că i s-a spus că testul urma să decidă dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Această situație a generat reacții intense în Groenlanda și în alte țări, fiind considerată de mulți activiști și organizații pentru drepturile omului un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca a stabilit că testele pentru părinții groenlandezi erau depășite. În decizia pronunțată vineri, instanța din vestul Danemarcei a concluzionat că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale stipulate în Convenția Organizației Internaționale a Muncii referitoare la popoarele indigene și tribale.
De asemenea, instanța a subliniat că testele psihometrice folosite pentru a justifica decizia erau învechite și nepotrivite cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a afirmat că decizia este „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”. El a adăugat că „statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025. Această decizie a fost luată după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a câștigat atenție internațională în contextul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump referitoare la Groenlanda.
Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației.
Deși hotărârea nu garantează reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul stabilește un precedent juridic semnificativ. Specialiștii în drept consideră că alte familii afectate de aceste practici ar putea solicita anularea deciziilor împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a declarat anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”. Decizia Curții Supreme este văzută ca una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, când Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.











