Unele guverne își diversifică opțiunile, fie creând blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles, fie consolidându-și capacitatea de securitate, puterea economică și influența geopolitică pentru a acționa ca actori majori în Europa și, posibil, la nivel global, conform Gisreportsonline.
În acest context, formatul București 9 se conturează ca un potențial actor-cheie. Succesul acestei inițiative va depinde în mare măsură de leadershipul Poloniei și de interesul Statelor Unite pentru noi parteneriate.
București 9 este un format multinațional relativ recent, creat în 2015 la inițiativa președinților de atunci ai României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Această inițiativă a apărut ca reacție la atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2014 și include Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Președintele Duda a utilizat acest format pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO.
Deși grupul nu a reușit să ajungă la un consens total pe anumite teme de securitate, cum ar fi flancul estic al NATO, a continuat să organizeze reuniuni anuale. În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse din Ucraina din 2022.
În 2025, formatul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO. Această decizie a fost importantă, deși nu unică, deoarece aproape toate statele europene au acceptat anterior creșteri similare.
Următorul summit este programat pentru 13 mai 2026, la București. Conform informațiilor recente, grupul ar putea decide extinderea cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste state nordice se alătură, ar reuni toate țările NATO de pe flancul estic, de la Cercul Arctic până la Marea Neagră. Cu excepția Norvegiei, toate ar fi, de asemenea, membre ale Uniunii Europene.
Argumentele pentru extindere includ atât considerații de securitate, cât și economice. Dincolo de apărarea flancului estic, tot mai multe state din Europa de Est, Nord și Sud susțin o integrare economică mai profundă, prin investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală.
Ca și în cazul altor coaliții regionale, principalul obstacol rămâne menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Un exemplu relevant este Grupul de la Vișegrad, format din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Deși acest grup este mai mic și relativ coerent prin interese, geografie și istorie, în ultimii ani agendele politice ale acestor state nu au fost suficient de aliniate pentru a permite acțiuni geopolitice comune și ferme.
București 9 se confruntă cu provocări și mai mari, având o componență mai largă și mai diversificată.
Dimensiunea grupului și forța militară a unor membri îi oferă, totuși, o influență geopolitică semnificativă. Această influență poate deveni realitate doar dacă guvernele reușesc să construiască o agendă comună solidă. O astfel de coeziune ar putea întări NATO și ar putea influența agenda următorului summit NATO de la Ankara, programat pentru iulie. De asemenea, ar putea apărea un bloc de vot comun cu impact în Parlamentul European.
Polonia are un rol central în definirea direcției formatului București 9, beneficiind de una dintre cele mai rapide economii din Europa și având una dintre cele mai puternice armate din regiune.
În prezent, țara se află într-o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare având propria direcție în politica externă și de apărare. Totuși, ambele tabere susțin consolidarea rolului Poloniei ca actor influent în Europa.
Această ambiție se reflectă și în dorința de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică definitorie pentru liderul guvernului polonez, Donald Tusk.
Unul dintre obstacolele majore rămâne, totuși, faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este perceput ca un actor de prim rang pe scena europeană.
