Conform datelor prezentate luni de Ministerul Finanțelor pentru primul trimestru din 2026, deficitul bugetar a scăzut semnificativ, ajungând la 21 de miliarde de lei, comparativ cu 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă o reducere de aproximativ 1,25% din PIB. În termeni de pondere în economie, deficitul s-a situat la 1,03% din PIB, față de 2,28% în martie 2025.
Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 12,3%, atingând 158,76 miliarde lei, fiind susținute în mod special de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. Pe de altă parte, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, ceea ce reflectă un control mai riguros al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic stabil.
„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește dezechilibrele externe, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mult mai redus (3,4%, comparativ cu 34,4% în 2024), iar deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%. Aceste evoluții sugerează începutul unui proces de reechilibrare, pe fondul temperării consumului și al consolidării fiscale.
Un semnal pozitiv provine și din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, atingând aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani de scăderi consecutive. Această tendință pozitivă s-a menținut și în primele luni din 2026.
Referitor la investițiile publice, datele sugerează o schimbare de structură. Finanțările din fonduri europene și PNRR au crescut cu circa 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale s-au redus semnificativ, pe fondul plăților excepționale efectuate în 2025 și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
În ansamblu, autoritățile estimează că modelul economic începe să se reorienteze de la consumul alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, o schimbare considerată esențială pentru o creștere sustenabilă.
Ministerul Finanțelor subliniază, totuși, că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe, evidențiind importanța continuării reformelor și menținerii stabilității economice pentru consolidarea tendinței de echilibrare.
