Raluca Turcan a subliniat impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană asupra pieței muncii din țară.
„După aderarea la UE, piața muncii din România a cunoscut cea mai rapidă dezvoltare din întreaga regiune. Câștigul salarial mediu net a depășit 5.500 lei în anul 2026, crescând de la aproximativ 866 lei la momentul aderării, la 1 ianuarie 2007. România a înregistrat astfel una dintre cele mai rapide creșteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a deschis numeroase oportunități, atât la nivel național, cât și în spațiul comunitar, iar dezvoltarea internetului a flexibilizat piața muncii, oferind perspective noi pentru angajați și angajatori”, a declarat Turcan într-un mesaj postat pe Facebook vineri.
Deputatul PNL a evidențiat, însă, și anumite probleme persistente, cum ar fi productivitatea scăzută în comparație cu media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul angajaților, menționând presiunea fiscală cu care se confruntă aceștia.
„Productivitatea muncii în România rămâne semnificativ sub media UE, în termeni nominali, cu aproximativ 18-20 euro/oră față de 45–48 euro/oră la nivel european. De asemenea, sărăcia în muncă este o realitate îngrijorătoare, cu circa 14–15% dintre angajați expuși riscului de sărăcie, comparativ cu 9–10% media UE. În plus, povara fiscală pe muncă rămâne extrem de ridicată, un angajat primind în mână aproximativ 58–59% din salariul brut”, a adăugat ea.
Turcan a propus reforme care să includă reducerea taxării muncii și flexibilizarea pieței.
„Consider că formele noi de lucru pe care le-am propus sunt mai relevante ca niciodată. Prima măsură vizează eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. După implementarea acestei măsuri, costurile pentru angajatori au crescut, iar zeci de mii de contracte part-time au dispărut din piață. Celelalte două propuneri, contractul la cerere și contractul cu mai mulți angajatori, reprezintă instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde nevoii de activități intermitente, iar contractul cu mai mulți angajatori reduce birocrația și crește mobilitatea. Ambele măsuri pot contribui la combaterea muncii la negru și pot atrage în piața muncii categorii care necesită program flexibil”, a concluzionat deputatul.
