„Este un efort care a durat câteva luni pentru a construi atât cadrul normativ, cât și pașii următori care țin de desecretizare și de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg. Noi credem că este extrem de important pentru România, pentru societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții”, a declarat Țoiu referitor la inițiativa de desecretizare a arhivei diplomatice din primii ani de tranziție.
Efortul se concentrează pe documente care surprind modul în care au fost percepute evenimentele de la începutul anilor ’90, conform spuselor ministrului.
„Vorbim despre telegramele din acea perioadă, modul în care a fost prezentată situația din România în presa internațională și răspunsul pe care România l-a dat prin diplomații săi. Aceasta include percepția acestor gesturi ale României în fața partenerilor noștri internaționali, discuțiile la nivel diplomatic și modul în care acest lucru a fost ilustrat în presa vremii în afara României. Evident, din aceste informații, cercetătorii pot construi analize privind impactul acestora asupra deciziilor care au vizat România”, a explicat ministrul de Externe într-o intervenție la Digi24.
Referitor la o posibilă reacție din partea politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a subliniat: „Nu văd de ce ar fi un subiect politic. Am observat și eu multe dintre comentariile din spațiul online. Dar este dreptul poporului român la propria istorie și la propria memorie. Nu înțeleg de ce cineva ar putea să se teamă de poporul român, decât dacă în acel moment l-a trădat în vreun fel.”
„Este necesar să fie adoptată hotărârea de guvern. Acum ne aflăm în etapa obligatorie ca procedură legală de transparență. În această perioadă, preluăm comentarii, sugestii și avizele celorlalte instituții, dar noi nu suntem o echipă care să aștepte. Așadar, oricum, Comisia de declasificare își va începe munca”, a mai adăugat Țoiu.
