„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene referitoare la Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Aceasta este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Cererea a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a declarat Pîslaru.
În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, deoarece mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. România a beneficiat ulterior de o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România reușește să recupereze 166 milioane Euro.
„Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am utilizat toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat împreună cu experții tehnici din minister, care a dus la recuperarea a 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 se referă la pensiile speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar complex, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a dus la depășirea semnificativă a termenului agreat cu Comisia. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost crucială. Astfel, Comisia Europeană a confirmat că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, a mai spus Pîslaru.
Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat.
„Ne referim la instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesional, transparent și pe criterii de performanță, nu pe baza unor relații personale sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a adăugat ministrul.
Al treilea jalon se referă la companiile de stat din energie: „Este vorba despre companii mari, relevante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în ceea ce privește selecția și numirea persoanelor în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și reușește să recupereze 48 milioane Euro”, a precizat Pîslaru.
Al patrulea jalon este cel referitor la companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători.
„Și aici, problema este similară: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de persoane selectate prin proceduri transparente, competitive și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și reușim să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat o mare parte din banii alocați. În schimb, acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume semnificative. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare persoane din partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Cine este de vină și cine plătește?
Ministrul Dragoș Pîslaru consideră că vinovați sunt „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, din teama de a nu pierde privilegii, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat rude și cunoștințe, nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o oportunitate de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care a ales să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, deoarece această modernizare înseamnă oprirea prăduirii banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni, deoarece aceștia obligă la îndreptarea țării în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile personale”, a afirmat el.
Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suporte din nou nota de plată pentru ticăloșia sau incompetența unor persoane ajunse la conducerea partidului și care doresc să ne mențină săraci și needucați, deoarece doar așa pot manipula oamenii pentru a le acorda un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.”
