Pe măsură ce coaliția românească se destramă, președintele centrist Nicușor Dan se confruntă cu provocarea de a menține extrema dreaptă sub control și de a asigura stabilitatea unui stat esențial pentru NATO. România traversează un nou episod de turbulențe politice, cu posibile consecințe semnificative pentru a șasea cea mai populată țară din Uniunea Europeană, așa cum subliniază o analiză a publicației POLITICO.
La aproape un an de la alegerile prezidențiale extrem de divizante, George Simion, candidatul de extremă dreapta învins, câștigă acum teren în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României.
Simion promovează organizarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului săptămâna viitoare, acțiune ce ar putea duce la căderea premierului Ilie Bolojan și ar declanșa o perioadă de instabilitate care ar amenința perspectiva economică deja fragilă a țării.
România are un termen-limită important în august pentru a finaliza reformele necesare deblocării a aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului în gestionarea finanțelor publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară.
Însă măsurile dure de austeritate adoptate în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care au promovat aceste reforme. Naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita de această situație.
Politico Europe explică mai departe ce se întâmplă la București, ce ar putea urma și de ce este important pentru Europa.
Pe scurt, criza din România se reduce la un blocaj între premierul Bolojan, liderul Partidului Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).
PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută, solicitând înlocuirea acestuia. Partidul contestă politicile dure de austeritate ale premierului, cum ar fi majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public, care au afectat zonele pe care le reprezintă, și stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul de extremă dreapta condus de Simion.
Bolojan l-a acuzat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că își schimbă declarațiile în privința colaborării cu Simion. PSD insistă însă că nu formează o alianță reală cu AUR, ci doar un vot împotriva guvernului.
„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București.
Efortul comun de a-l înlătura pe premier ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a adăugat acesta.
Votul asupra moțiunii de cenzură este așteptat să se desfășoare pe 5 mai.
Instabilitatea din România are consecințe importante dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România joacă un rol crucial în Uniunea Europeană, fiind situată strategic la granița estică a blocului, în vecinătatea Ucrainei.
Țara construiește în prezent cea mai mare bază militară NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol-cheie în securitatea regională, găzduind sistemul american de apărare antirachetă la Deveselu, în sudul țării.
România a fost un hub logistic esențial pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Totuși, partidul lui Simion este cotat în prezent la aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge la putere, ar putea stopa ajutoarele pentru Ucraina.
Simion se opune, de asemenea, influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și ar rezista politicilor comune ale UE privind migrația.
Decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja reacții în Parlamentul European, având implicații pentru politica europeană.
O preocupare imediată în România este reacția piețelor. Austeritatea era considerată esențială pentru a liniști investitorii și pentru a răspunde cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, România a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.
„Nu ne putem permite o retrogradare”, a declarat analistul politic Radu Magdin.
„Orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-un mod relativ ordonat până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.”
O rezolvare rapidă a crizei este, așadar, crucială, a adăugat acesta.
Impactul asupra democrației românești este, de asemenea, o îngrijorare. Colaborarea PSD cu AUR pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea încuraja mai mulți alegători să considere partidul lui Simion o opțiune viabilă la următoarele alegeri.
Între acum și votul asupra moțiunii de cenzură, așteptat să aibă loc săptămâna viitoare, toate taberele vor încerca să obțină cele 233 de voturi necesare pentru majoritate.
Pe hârtie, AUR și PSD sunt aproape de acest prag, dar există șansa ca Bolojan și susținătorii săi să reziste.
Dacă pierde votul, Bolojan își va pierde funcția de prim-ministru. Președintele independent și centrist Nicușor Dan va începe apoi consultări cu liderii partidelor pentru formarea unui nou guvern de coaliție, cu un nou premier.
O posibilitate este ca alianța dintre liberali și social-democrați să continue, dar cu un prim-ministru independent, tehnocrat, o variantă pe care unii analiști o consideră probabilă.
PSD a declarat deja că este deschis să continue coaliția cu un alt premier.
Tensiunile generate de această criză, în care principalele partide de guvernare și-au adresat acuzații dure, ar putea face însă dificilă refacerea relației.
Dacă Bolojan câștigă votul, PSD ar trebui să facă un pas înapoi, sau, mai probabil, Bolojan va continua să conducă un guvern minoritar, lăsând PSD în opoziție alături de naționaliștii lui Simion.
Simion s-a arătat precaut în privința posibilității de a deveni prim-ministru, atunci când a fost întrebat de Politico săptămâna trecută, dar nu a exclus scenariul.
Pe hârtie, aceasta pare imposibilă în prezent, inclusiv pentru că Nicușor Dan a declarat că nu va accepta numirea la guvernare a unor partide anti-europene, precum AUR.
Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii la alegerile viitoare, fie la parlamentarele din 2028, fie la prezidențialele așteptate în 2030. Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile.
Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt.
Magdin are o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de funcție „în acest moment” și că „nu are nicio șansă” să devină premier.
Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția și a pus guvernul să lucreze la obiectivul principal: reducerea deficitului bugetar la niveluri acceptabile.
Aceasta a însemnat măsuri dure de austeritate, precum impozitarea pensiilor, creșterea TVA-ului și înghețarea salariilor din sectorul public, provocând proteste din partea profesorilor și a altor categorii.
Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri nepopulare a fost semnificativ.
Tensiunile în creștere dintre președinte și premier nu au contribuit la rezolvarea crizei, însă apropiații lui Dan neagă acest lucru.
„Nu este o relație de mare prietenie între ei”, a menționat Pîrvulescu.
„Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că problema ține de stilul lui Ilie Bolojan, care este foarte rigid. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”
Magdin a fost de acord, afirmând că „una dintre problemele lui Bolojan a fost încăpățânarea sa bine cunoscută”.
„Încăpățânarea poate fi uneori un lucru foarte bun și o numești tenacitate, dar atunci când oamenii au senzația că ești pur și simplu rigid, ajungi să antagonizezi mulți oameni.”
Mulți români sunt obosiți după ani de scandaluri de corupție, dar și după criza provocată de presupusa interferență rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin.
Candidatul ultranaționalist de extremă dreapta, Călin Georgescu, favorit la acele alegeri, se află acum în fața justiției, acuzat că ar fi orchestrat o lovitură de stat.
Cu toate acestea, Georgescu are în continuare un număr semnificativ de susținători. Mulți români sunt sceptici față de democrație și autoritățile care conduc instituțiile statului, crezând că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații.
Georgescu rămâne, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut a sugerat că l-ar dori prim-ministru.
Există și o particularitate structurală a modului în care funcționează Constituția, a remarcat Pîrvulescu. Premierul din România are puteri semnificative, dar este limitat politic de necesitatea de a colabora în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani, creând o senzație de criză permanentă.
