Premierul Ilie Bolojan nu ar putea beneficia de o redesemnare automată din partea președintelui Nicușor Dan pentru a forma un nou Guvern, în eventualitatea în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Acest aspect este susținut de precedentul juridic stabilit prin Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată în urma desemnării repetate a lui Ludovic Orban ca premier, la scurt timp după ce Guvernul său fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.
Curtea Constituțională a afirmat că desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru trebuie să vizeze formarea unei majorități parlamentare, nu să ignore efectele moțiunii de cenzură. În motivarea deciziei, CCR a subliniat că numirea aceleași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
Un exemplu relevant este cazul lui Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban ca premier, însă această desemnare a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că numirea aceluiași premier demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să vizeze formarea unei majorități parlamentare.
După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu pe 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înainte de votul de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020.
Aplicând această decizie la situația actuală, se poate concluziona că, dacă Guvernul Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet, mai ales în absența unei majorități clare care să-l susțină.
Această situație ar putea crea oportunități politice pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să refacă coaliția cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional care stipulează că un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, în aceleași condiții politice.
Scenariul nu este doar teoretic. PSD a comunicat că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. De asemenea, PSD ar putea căuta să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice.
Pe de altă parte, PNL a încercat să prevină acest scenariu, adoptând o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan, în care se afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliție cu PSD dacă această formațiune politică va vota o moțiune de cenzură împotriva acestui guvern.
Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă o excepție decât o regulă. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru.
Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a reușit să formeze Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul său a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.
În contrast, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
